Faţadă nouă pentru Primăria Veche a Timişoarei

Pe lista clădirilor monumente istorice care au nevoie de reabilitări urgente Municipalitatea  a pus pe prima poziţie Primăria Veche, din Piaţa Libertăţii. Imobilul va fi reabilitat în primăvară, pentru că există riscul să se desprindă bucăţi din zidăria faţadei.

 

Intervenţii de urgenţă

Planul Primăriei Timişoara de intervenţii de reabilitare în regim de urgenţă la clădirile istorice ale oraşului va începe în acest an cu clădirea Primăriei Vechi, din Piaţa Libertăţii, unde, acum, îşi desfăşoară activitatea Facultatea de Muzică şi Teatru a Universităţii de Vest Timişoara.

Faţada imobilului va intra în reabilitare completă. Totodată, clădirea va fi valorificată arhitectonic, mai ales că e amplasată în Piaţa Libertăţii, recent renovată din fonduri europene.

Conducerea Primăriei Timişoara a precizat că a cerut un proiect de intervenţie de urgenţă la clădire, pentru că există riscul să cadă mortarul de pe pereţii exteriori. Primarul Nicolae Robu a declarat că s-au realizat deja lucrări de reparaţii şi de înlocuire a acoperişului, astfel încât ploaia să nu mai distrugă încăperile. În plus, a fost refăcută instalaţia de încălzire, au fost zugrăvite holurile şi sălile de curs, şi, în opinia sa, spaţiile propriu-zise sunt într-o stare foarte bună.Nu este suficient însă ca interiorul să fie reabilitat, dacă se va ajunge în situaţia ca bucăţi din faţadă să se desprindă.

 

O clădire reprezentativă pentru Timişoara

Potrivit Monografiei semnate de Nicolae Ilieşiu, în urma cuceririi Timişoarei de către habsburgi, coloniştii germani, care au obţinut dreptul exclusiv de a locui în Cetate, le-au cerut autorităţilor o Pprimărie a lor. Astfel, între anii 1731-1734, după planurile arhitectului italian Pietro del Bronzo, a fost ridicat acest imobil, pe locul unde, înainte de 1716, în perioada paşalâcului, ar fi fost o baie turcească.

În partea dreaptă a intrării în clădire, pe o tablă de marmură, se află o inscripţie în turca osmană, cu anul ridicării băii turceşti „din timpul de groază sub Ibrahim Ehan, Hedsa 1553”. Iar pe frontispiciu se află stema şi sigiliul oraşului.

Clădirea a fost renovată în anul 1782, atunci fiind refăcută faţada în stil renascentist şi schimbată emblema, întrucât Timişoara îşi schimbase statutul, devenind oraş liber regesc. Au urmat alte renovări, în 1849, în urma distrugerilor provocate de asediul trupelor revoluţionare ungare, şi în 1935.

Clădirea este structurată pe trei nivele: un parter înalt şi două etaje. Deasupra porţii monumentale se află un balcon şi patru ferestre arcuite ce se desfăşoară pe cele două etaje. Suprafaţa clădirii este întreruptă de numeroase casete delimitate de pilaştri, fiecare casetă conţinând două ferestre dispuse pe vertical.

Edificiul Primăriei Vechi a găzduit vreme de mai bine de jumătate de veac balurile săptămânale ale protipendadei Timişoarei, la care se adunau şi „lumea bună” din Szeged, Arad, Ciacova sau Lugoj.  

La jumătatea secolului trecut, după ce Primăria s-a mutat în actualul sediu, în clădirea din Piaţa Libertăţii au funcţionat un comitet sindical al lucrătorilor din comerţ, un trust de industrie a lemnului, fostul ADAS, o cooperativă, Oficiul de Cadastru şi, mai târziu, Direcţia Agricolă.

“Cred că reabilitarea rapidă a acestei clădiri este o idee foarte bună, ţinând cont de faptul că este unul dintre imobilele reprezentative ale Timişoarei, care a găzduit Primăria din 1780 până după cel de-al doilea război mondial”, ne-a declarat istoricul timişorean Ioan Haţegan.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro