„Fâşiile de noroi” dintre trotuar şi carosabil, scoase din contabilizarea spaţiilor verzi

Primăria Timişoara recunoaşte anomalia încadrării în categoria spaţiilor verzi a gropilor cu noroi care despart pe multe artere din oraş trotuarul de partea carosabilă, şi spune că vrea să desfiinţeze aceste spaţii.

 

Spaţii verzi şi nu prea

Probabil pentru a ieşi la număr contabilizarea metrilor pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, de ani de zile sunt încadrate în această categorie fâşiile de pământ dintre trotuar şi şosea, pe multe dintre arterele Timişoarei. Primăria Timişoara anunţă că vrea să desfiinţeze aceste spaţii, care sunt nu de puţine ori doar o sursă de praf şi noroi ce colmatează canalizarea.

„Eu nu consider că sunt spaţii verzi acele fâşii dintre trotuar şi carosabil care de fapt nu au niciun fir de iarbă. Ele conţin doar pământ care, când plouă, se transformă în noroi, respectiv noroi în care bălteşte apa, iar când e vreme bună, între borduri, în acele spaţii, avem de fapt, praf, care se ridică în atmosferă şi pe care îl inspirăm. Evident că noroiul luat pe cauciucurile maşinilor care obişnuiesc să parcheze acolo, sau să traverseze acele fâşii pentru a ajunge pe trotuare, se duce pe carosabil, intră în canalizare, o colmatează şi provoacă acele probleme pe care le ştim cu toţii”, declară primarul Nicolae Robu.

Edilul critică includerea acestor spaţii în suprafaţa de spaţii verzi, făcută de fosta conducere a Municipalităţii. „E o prostie să îţi îndeplineşti indicatorii de suprafaţă verde raportată la suprafaţa oraşului prin astfel de fâşii. Ele trebuie desfiinţate, ca să nu mai fie mizerie acolo. Ele sunt doar zone de protecţie a drumului. Nu sunt spaţii verzi în adevăratul sens al cuvântului. Sunt greu de întreţinut, sunt costisitoare. Aceste fâşii au fost desfiinţate de majoritatea oraşelor mari vest-europene. Vreau să cumpărăm terenuri, pentru a le transforma în parcuri, şi în acest sens sunt multe terenuri ale unor structuri de stat care, în Timişoara, sunt lăsate de izbelişte. Trebuie să avem cât mai multe insule de verdeaţă în oraş. Nu prin acele fâşii se rezolvă problema spaţiilor verzi”, a mai declarat Nicolae Robu.

În momentul de faţă, la Timişoara există aproximativ 17 metri pătraţi de spaţiu verde pe cap de locuitor, deşi ar trebui să existe 26 de metri pătraţi. S-a venit, în acest context, cu soluţia să se includă Pădurea Verde în aceste spaţii verzi, cu o suprafaţă de peste 500 de hectare. Astfel s-a ajuns artificial la 38 de metri pătraţi de spaţii verzi pe cap de locuitor.

Recent s-a discutat la nivelul Consiliului Local posibilitatea amenajării unei „dubluri” a Pădurii Verzi, respectiv împădurirea unei suprafeţe de aproximativ 50 de hectare în zona Căilor Aradului, Lipovei şi Torontalului. În acest sens s-a adus argumentul că zona cea mai expusă la poluare este cea de nord, nord-vest. „50 de hectare de arboret pe terenul oraşului Timişoara presupun o lungime de zece kilometri şi o lăţime de 50 de metri. Valoarea acestor lucrări este de 610.000 de lei, la un preţ unitar de 12.200 lei pe hectar”, spun aleşii locali care susţin împădurirea în partea de nord – nord-vest a oraşului.

 

Registrul spaţiilor verzi, în lucru

Pentru o gestionare mai bună a spaţiilor verzi de ani de zile se doreşte ca la Primărie să se finalizeze Registrul spaţiilor verzi – o aplicaţie care i-ar permite Primăriei să ştie exact ce suprafaţă de parcuri şi terenuri cu vegetaţie deţine şi să plătească lucrări de amenajare în cunoştinţă de cauză.

Consilierul local Ilare Bordeiaşu consideră că prin acest Registru electronic al spaţiilor verzi Municiaplitatea ar avea o evidenţă mult mai bună a acestor suprafeţe  şi mai ales a fondurilor alocate în acest sens

În urma auditurilor realizate la Primăria Timişoara, şi  Curtea de Conturi a solicitat Municipalităţii să realizeze aplicaţia de inventariere a spaţiilor verzi din oraş, depistând la controalele din ultimii ani numeroase probleme legate de amenajarea spaţiilor verzi.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro