Excedentul bugetar judeţen, reclamat de unii consilieri judeţeni

Prezentat ca o veste extrem de bună, excedentul bugetar record de la Consiliul Judeţean Timiş, de 180 de milioane de lei, le ridică semne de întrebare unor consilieri judeţeni.

 

Veste bună şi nu prea

Zilele trecute, se anunţa ca un lucru extrem de bun faptul că, la sfârşitul lui 2016, Consiliul Judeţean Timiş a rămas cu un excedent bugetar de 180 milioane de lei. Conducerea CJ Timiş a declarat că banii rămaşi provind de lucrări demarate în 2016 şi nefinalizate, dar şi de la lucrări ale căror licitaţii au fost contestate sau care au ajuns pe rolul instanţelor de judecată.

„Este o listă de investiţii destul de consistentă. Pentru sănătate şi sprijinirea dezvoltării spitalului judeţean, investiţii în infrastructura rutieră şi un capitol foarte important pe care l-am susţinut tot timpul – învăţământul special”, a declarat preşedintele CJ Timiş, Călin Dobra.

Totuşi, conform unor consilieri judeţeni, faptul că au rămas atât de mulţi bani necheltuiţi reprezintă şi un indiciu al ineficienţei administraţiei. „«Meritul» pentru situaţia legată de excedent este împărţit între Titu Bojin, pe jumătate de an şi final de mandat, şi Sorin Grindeanu. Nu e ca şi cum nu ar fi fost pe ce să se cheltuie banii respectivi în Timiş”, susţine consilierul judeţean PNL Tiberiu Lelescu.

 

„Fantoma” unui credit celebru

Acelaşi ales judeţean spune că, atunci când s-a discutat despre acest excedent record, nu a fost precizată provenienţa banilor. „Nu s-a spus, de pildă, că o parte din aceşti bani ar proveni din tragerile din acel credit faimos contractat de CJ Timiş. Bani care, cheltuiţi sau nu, sunt purtători de dobânzi”, mai spune Tiberiu Lelescu.

CJ Timiş a contractat, în 2014, un credit de 200 de milioane de lei de la CEC, cu dobânzile aferente. Deşi considerat o formă de finanţare inoportună de unii consilieri judeţeni, creditul era justificat, printre altele cu necesitatea cofinanţării unor proiecte cu fonduri europene. Ulterior, lista de investiţii s-a tot modificat, în detrimentul proiectelor europene.

CJ Timiş a tot schimbat o parte din lista de proiecte de investiţii convenită iniţial, modificând obiectivele pentru care a luat bani împrumut de la CEC, motivând că, “în situaţia în care pe parcursul derulării finanţării rambursabile autorizate se produc modificări în derularea investiţiilor din cauza nerealizării parţiale sau totale a investiţiilor, acestea pot fi modificate cu alte proiecte de investiţii fără a fi necesară o nouă autorizare din partea Comisiei de Autorizare a Împrumuturilor Locale.”

„E un credit care a dus la un grad de îndatorare extrem de mare şi care limitează extrem de mult posibilitatea contractării unor credite în următorii ani”, este de părere Tiberiu Lelescu.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro