După defrişarea masivă a pomilor de pe marginea şoselelor, s-a ajuns la concluzia că erau utili

copaci-taiatiÎncepând cu 2003, la nivel naţional şi local se declanşase o acţiune organizată de tăiere a pomilor de pe marginea şoselelor, invocându-se siguranţa rutieră, sub devize gen “mai puţini pomi pe marginea şoselelor, mai multe vieţi salvate”. Între timp, după ce au fost defrişate masiv aceste perdele forestiere, autorităţile centrale au ajuns la concluzia că erau foarte utile, protejând drumurile de viscol şi alunecări de teren. Acum e pregătită o acţiune de replantare. Dar vor trece zeci de ani până când pomii vor ajunge la maturitatea necesară pentru a proteja şoselele.

 

Împădurim ce am defrişat

După ce ani de zile s-au tot tăiat şi în Timiş pomii care străjuiau drumurile judeţene şi naţionale, deşi aceştia asigurau umbră şi un aspect estetic respectivelor porţiuni de drum, acum, după analiza unor evenimente recente, cum ar fi viscolul, care a blocat drumuri, şi alunecările de teren, s-a ajuns la concluzia că este nevoie ca, la nivel naţional, fie iniţiată replantarea perdelelor forestiere de lângă şosele. Argumentul decisiv a fost constatarea de iarna trecută că, la un viscol de 80 de kilometri pe oră, parazăpezile instalate şi-au demonstrat ineficienţa. Singura protecţie adevărată în astfel de situaţii, spun autorităţile centrale, ar fi perdelele forestiere de arbori şi arbuşti plantate pe marginea drumului.

În zonele unde crivăţul suflă perpendicular pe şosea, experţii de la Romsilva promit să planteze fâşii forestiere uriaşe, cu câte 15 rânduri de pomi. Între fiecare rând va exista şi un spaţiu de aproape doi metri, iar pe acest spaţiu urmează să fie plantaţi arbuşti. Cu 1.700 de kilometri de drumuri naţionale şi autostrăzi, România ar avea nevoie de 20.000 de hectare cu pomi. Acum, după ani şi ani de tăieri, doar 4% din infrastructura rutieră este protejată.

În Timiş, nu viscolul reprezintă cea mai mare problemă, spune Consiliul Judeţean, ci alunecările de teren, care dau bătăi de cap în zonele de şes, din cauza lor putând fi afectate inclusiv porţiunile de şosea care nu sunt protejate de perdele forestiere. Autorităţile judeţene recomandă în acest sens împăduriri în zone precum Dealurile Pogănişului, Dealul Dognecei şi Dealurile Lugojului, adică tocmai zonele de unde au fost tăiaţi copacii de pe marginile drumurilor.

Tăieri intensive

Până la aplicarea noii strategii, în judeţ au continuat tăierile intensive pe puţinele porţiuni de drum pe care au mai rămas perdele forestiere. Astfel, între Periam şi Variaş au fost tăiaţi arborii uriaşi de pe marginea şoselei, într-o acţiune care a început dinspre Timişoara. Deşi reprezentanţii Direcţiei de Drumuri şi Poduri Judeţene susţineau că se taie doar copacii bolnavi, martorii au putut observa că se taie la rând toţi pomii.

Pentru a elucida situaţia, voluntari ecologişti din comuna Periam, împreună cu reprezentanţi ai Primăriei Periam au strâns semnături pentru a opri tăierea acestor copaci, lista fiind transmisă Gărzii de Mediu Timiş, împreună cu o adresă prin care se solicita verificarea legalităţii acestor defrişări şi informarea asupra cadrului legal în baza căruia se acţionează. În urma controlului făcut pe teren, comisarii Gărzii de Mediu au constatat că tăierea arborilor nu se desfăşoară în cadrul unor proiecte sau investiţii, ci fac parte din lucrări şi servicii de întreţinere periodică a drumurilor.

Nu s-a furnizat însă nicio informaţie privind cadrul legal în baza căruia sunt tăiaţi arborii (lege, hotărâre de guvern, hotărâre a consiliului judeţean), Garda de Mediu precizând doar că lucrările se fac de către o societate autorizată, în baza unui contract cu CJ Timiş, mai precis Direcţia pentru Administrarea Drumurilor şi Podurilor Judeţene Timiş. “Problema cu aceşti copaci este că sunt consideraţi vegetaţie în afara fondului forestier. Se cere doar un aviz pentru tăierea lor, care poate fi acordat destul de uşor. În mod cert, aceşti arbori sunt, din punct de vedere al documentaţiei şi aprobărilor necesare, mult mai uşor de tăiat decât cei dintr-o zonă împădurită luată în evidenţă ca atare. Respectivele tăieri nu intră sunb incidenţa Codului Silvic”, explică inginerul silvic Valer Bercea, de la Direcţia Silvică Timiş.

Defrişări ca în codru

Taieri tei IasiCeea ce se întâmplă acum în zone precum Periam – Variaş nu reprezintă un caz izolat. Astfel, s-au tăiat masiv copacii care străjuiau drumul pe porţiuni de peste 50 de kilometri pe tronsoane cum ar fi Lugoj – Făget – Margina – Coşeviţa.

Drumul Naţional 69A, începând de la Lugoj şi până la graniţa dintre Timiş şi Hunedoara, a rămas şi el fără copacii de la marginea şoselei. DN 59B, între Gătaia şi Voiteg, şi DN 59A, între Timişoara şi Jimbolia, sunt alte sectoare de drum rămase fără perdelele de arbori.

În sprijinul ideii tăierilor de pomi ,iniţiatorii acestui demers au tot invocat un raport cu o vechime de peste 15 ani al UE, care atenţiona că şoselele din România au fost prost concepute în perioada comunistă, o mare parte dintre ele fiind realizate prin turnarea unui strat asfaltic, fără a se ţine cont de proprietăţile terenurilor pe care au fost construite. Raportul mai menţiona că “în majoritatea statelor din spaţiul ex-sovietic pomii au fost plantaţi la marginea şoselelor pentru a suplini absenţa unor lucrări solide a infrastructurii drumurilor. Însă şoselele vechi de câteva decenii nu vor mai putea face faţă valorilor de trafic care cresc de la un an la altul”. Între timp, raportul respectiv nu mai este de actualitate, acum marşându-se pe ideea creşterii spaţiilor verzi prin împăduriri, inclusiv prin perdele forestiere plantate la marginea drumului.

Dar nu doar pe drumurile naţionale şi judeţene se observă tendinţa de defrişare iresponsabilă a perdelelor forestiere, ci şi în oraşe mari din vestul ţării, precum Timişoara, grav afectate de poluare şi cu o creştere mare a concentraţiei de praf în aer.

Filiala Teritorială a Asociaţiei Peisagiştilor din România a remarcat într-o luare de poziţie recentă un fenomen la scară naţională de masacrare a vegetaţiei dendrologice prin tăierea drastică a coronamentului arborilor. “Amintim doar câteva astfel de exemple din ţară şi care, la nivelul opiniei publice, au avut un mare ecou: tăierea teilor de pe bulevardul Ştefan cel Mare, din Iaşi, eliminarea vegetaţiei arbustive şi arboricole din Piaţa Bălcescu, din Timişoara, pe motiv că sunt: «ieşiţi din durata lor de viaţă» sau «expiraţi», după cum a spus Nicolae Robu, primarul municipiului Timişoara, tăieri iraţionale asupra arborilor de pe strada Mărăşeşti, din Arad. În realitate, acest tip de intervenţii iresponsabile se manifestă la o scară mult mai mare, cu efecte puternice asupra diminuării calităţii mediului urban, atât sub aspect ecologic cât şi estetic”, spun reprezentanţii Asociaţiei.

Arh. Teodor Octavian Gheorghiu, cadru universitar al Facultăţii de Arhitectură şi Urbanism din Timişoara, spune că pentru cei care nu ştiu ar trebui precizat la ce serveşte verdele urban: fabrică oxigen, fixează praful, neutralizează unii compuşi chimici periculoşi, umidifică aerul, umbreşte, protejează împotriva zgomotului stradal şi participă la o imagine stradală plăcută şi adaptată anotimpurilor. “Nu există efecte nefavorabile, decât doar cele născocite de minţi bolnave. Efectele nefavorabile (din toate punctele de vedere) sunt datorate tocmai dispariţiei unor arii importante din parcuri şi a mii de arbori stradali, însoţită de dublarea în ultimii 20 de ani a parcului auto”, mai spune Teodor Gheorghiu. Conform acestuia, printre consecinţele acestor defrişări se numără dinamica ascendentă a îmbolnăvirilor de cancer pulmonar, care au drept cauză majoră poluarea aerului, creşterea numărului de cancere şi boli de piele, al feluritelor boli alergice, imunologice şi ale plămânilor.

În sprijinul administraţiilor locale, direct răspunzătoare pentru defrişări, Asociaţia Peisagiştilor din România – AsoP, Filiala Teritorială Vest a trimis Primăriilor şi instituţiilor cu competenţe pe problematici de mediu un ghid pentru îngrijirea arborilor urbani, denumit “Instrucţiuni pentru pregătirea din pepinieră şi întreţinerea arborilor stradali, pe baza reţetelor eliberate după efectuarea analizelor foliare şi aplicarea tăierilor adecvate” un demers iniţiat de ing. dr. dendrolog Ionel Lupu, preşedinte al Asociaţiei Dendro-Ornamentale „Anastasie Fătu”, din Iaşi. Acest ghid, promovat la scară naţională, se doreşte a fi un minim de literatură de specialitate pentru cei care administrează spaţiile verzi, “în vederea salvării şi protecţiei arborilor urbani, care nu prezintă semne de uscare accentuată sau risc sporit de cădere şi prin urmare cauzatori de vătămări umane sau daune materiale”, spun reprezentanţii Asociaţiei Peisagiştilor.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro