Drumul de mare viteză Timişoara – Pancevo, gata peste zece ani

Deşi, de peste trei ani, se discută insistent despre drumul de mare viteză Timişoara -Pancevo, până acum au lipsit demersurile concrete. Ultimul termen de realizare avansat: anul 2025.

 

Intenţii şi cam atât

Cu toate că proiectul şoselei de mare viteză Timişoara- Pancevo e discutat de autorităţile locale şi centrale de peste trei ani, lipsesc elementele concrete care să dea indicii că există intenţii de realizare, cum ar fi alocarea de fonduri pentru întocmirea documentaţiei prealabile.

„Ar fi un factor extraordinar de dezvoltare zonală, inclusiv economică şi de apropiere româno-sârbă. După anunţul iniţial legat de proiect, s-a spus ulterior la Bucureşti că nu ar fi o prioritate, după care s-au reluat discuţiile la începutul acestui an. Cred că ar fi o chestiune care ţine inclusiv de civilizaţie”, consideră Slavomir Gvozdenovic, reprezentant al Uniunii Sârbilor din România.

În urmă cu câteva zile se anunţa că România si Serbia vor colabora pentru punerea in aplicare a studiului de fezabilitate privind planificarea şi proiectarea drumului rutier de mare viteză între Timisoara şi Pancevo. Însă în bugetul aprobat nu există deocamdată alocări de fonduri în acest sens.

De altfel, în Protocolul româno-sârb semnat recent construcţia autostrăzii Timişoara – Vârşeţ – Pancevo apare cu orizont de aşteptare până în anul 2025. Până atunci se poate estima că se poate realiza orice segment de infrastructură similar, şi fără susţinerea declarată a acestui proiect.  

 

Autostrada Timişoara – Belgrad, în aşteptare

Anul trecut, la o întâlnire bilaterală organizată la Timişoara a autorităţilor sârbe şi române, concluzia a fost că, deocamdată, un alt proiect paralel despre care s-a discutat foarte mult – autostrada Timişoara – Belgrad nu a fost cuprins în documentul care conturează toate priorităţile legate de infrastructura rutieră a României – Masterplanul General de Transport.

La discuţiile similare din 2014 deja se promitea că până la sfârşitul anului se vor stabili cele mai bune modalităţi de finanţare a unei autostrăzi de circa 100 de kilometri între Belgrad şi Timişoara.

Au trecut de atunci trei ani, sursele de finanţare nu s-au căutat şi nici nu s-a iniţiat măcar un demers de întocmire a documentaţiei preliminare pentru o asemenea investiţie.

În varianta vehiculată acum doi ani, autostrada era văzută ca o porţiune a Coridorului 11, de la Belgrad, peste Panciova şi Vîrşeţ, până la Timişoara. Conform societăţii naţionale de drumuri din ţara vecină, autostrada Belgrad -Vîrşeţ se afla pe lista proiectelor care au intrat în adoptarea planului general pentru dezvoltarea circulaţiei în Serbia, un fel de echivalent al Masterplanului românesc, valoarea construcţiei a 92 de kilometri de autostradă, care leagă Belgrad- Panciova -Vîrşeţ, fiind de  570 de milioane de euro.   

Integrată în acest proiect, România avea de finalizat doar autostrada de la Punctul de Frontieră Moraviţa până la Timişoara, în lungime de 60 de kilometri. Noua autostradă Timişoara – Belgrad era gândită ca o parte dintr-un proiect mai amplu, prin care Timişoara va fi legată de Italia, prin coridorul european XI. Finalizarea Coridorului XI prevede construcţia autostrăzii Timişoara – Vîrşeţ – Panciova – Belgrad – Bar, iar cu feribotul s-ar putea ajunge la Bari, în Italia. 

Proiectul acesta a început în 2010, când ministrul sârb al Infrastructurii, Milutin Mrkonjic, şi ministrul muntenegrean al Transporturilor, Andrija Lompar, au semnat un document trimis la Uniunea Europenă pentru recunoaşterea Coridorului 11 ca drum oficial european. 

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro