O decizie a Curţii Constituţionale care complică şi mai mult o măsură judiciară la care nu s-a recurs prea des

Doar averile ilicite dobândite după 17 aprilie 2012 pot fi confiscate

Stiva dosare JustitiePlenul Curţii Constituţionale a stabilit că măsura confiscării extinse nu se aplică bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii 63/17 aprilie 2012, pentru modificarea şi completarea Codului Penal. Ca atare, doar averile ilicite dobândite după această dată pot fi confiscate. Această decizie complică şi mai mult o măsură judiciară care, oricum, a fost folosită foarte rar.

 

Ce s-a acumulat înainte de 17 aprilie 2012 rămâne la purtător

Conform unei decizii a Curţii Constituţionale luate săptămâna trecută, în cazul în care printr-o sentinţă se impune conficarea extinsă a averii, aceasta din urmă trebuie să fi fost dobândită după 17 aprilie 2012, pentru ca măsura să fie aplicabilă.

Aceasta după ce, CCR a luat în dezbatere excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art.118² aliniat 2 din Codul penal din 1969. “În urma deliberărilor, cu majoritate de voturi, Curtea Constituţională a admis excepţia şi a constatat că dispoziţiile art.118² alin.(2) lit.a) din Codul Penal din 1969 sunt constituţionale în măsura în care confiscarea extinsă nu se aplică bunurilor dobândite înainte de intrarea în vigoare a Legii nr.63 din 17 aprilie 2012 pentru modificarea şi completarea Codului penal al României şi a Legii nr.286/2009 privind Codul penal”, se arată în decizia Curţii Constituţionale, care este definitivă şi general obligatorie. Ea urmează să se comunice celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Tribunalului Timiş.

Preşedintele Traian Băsescu a promulgat, în 17 aprilie 2012, Legea pentru modificarea şi completarea Codului penal şi a Legii 286/2009, privind Codul Penal, referitoare la confiscarea produselor, instrumentelor şi altor bunuri aflate în legătură cu criminalitatea. Legea privind confiscarea extinsă a averilor fusese adoptată, pe 27 martie 2012, de Camera Deputaţilor, prin apel nominal, înregistrându-se 171 de voturi “pentru”, după ce, iniţial, la votul electronic, proiectul nu a trecut. Legea a fost adoptată în varianta Senatului şi prevede că se supun confiscării mai multe bunuri în cazul în care persoana care le deţine a fost condamnată pentru comiterea anumitor infracţiuni şi dacă fapta este susceptibilă să îi procure un folos material, iar pedeapsa prevăzută de lege este închisoarea de cinci ani sau mai mare.

Infracţiunile sunt cele de proxenetism, trafic de droguri şi precursori, trafic de persoane, la regimul de frontieră de stat, de spălare de bani, a legislaţiei privind prevenirea şi combaterea terorismului, iniţiere sau constituire a unui grup infracţional organizat.

Alte infracţiuni sunt: nerespectarea regimului armelor şi muniţiilor, materialelor nucleare sau alte materiale radioactive, falsificarea de monedă, divulgarea secretului economic, concurenţă neloială, deturnare de fonduri, nerespectarea dispoziţiilor privind importul de deşeuri şi reziduuri, organizarea şi exploatarea jocurilor de noroc, corupţie, evaziune fiscală, regimul vamal, bancrută frauduloasă, prin intermediul sistemelor informatice şi mijloacelor de plată electronice sau traficul de organe.

Monica MacoveiÎntr-un interviu acordat TIMPOLIS la începutul acestui an, fostul ministru al Justiţiei, eruroparlamentarul PDL Monica Macovei, preciza, pe tema confiscării averilor, că prezumţia de la care se pleacă, dovedită de realitate de altfel, este următoarea: confiscarea în procese penale, şi numai după o condamnare penală sau confiscarea doar a obiectului pentru care persoana a fost condamnată penal, este total insuficientă pentru a lupta cu criminalitatea organizată sau cu alt tip de criminalitate. În Convenţia Naţiunilor Unite împotriva Corupţiei se recunoaşte că nu se mai poate merge doar cu această confiscare bazată pe condamnarea penală şi se recomandă statelor membre ONU să adopte o confiscare care să nu se bazeze pe condamnare penală, care poate fi în proceduri penale sau în proceduri civile.

“E important se reglementeze această directivă pentru că, în felul acesta, autorităţile se duc şi iau banii care circulă, împiedică investirea banilor în noi reţele de crimă organizată. Acesta este scopul final. După ani şi ani în care toată lumea a mers pe partea penală, ne-am dat seama că a trimite pe cineva la închisoare  doi, trei, cinci, zece ani de zile nu rezolvă problema banilor proveniţi din astfel de infracţiuni. Şi mă refer la reţelele mari de infracţiuni”, a precizat Monica Macovei.

Judecător Cristi Danileţ: “Dacă bunurile nu sunt puse sub sechestru, dispar rapid”

Cristi Danilet cmykJudecătorul Cristi Danileţ, membru al CSM, spune că, în general, măsura confiscării averilor dobândite în mod illicit nu a fost utilizată efectiv decât într-o mică măsură. “Până în 2008, cel puţin, au fost extrem de puţine cazuri, nici nu se prea vorbea de confiscări. După care îmi amintesc că în 2008, procurorul general al României de atunci, Laura Codruţa Kövesi, a insistat să se ia măsuri ferme de confiscare a bunurilor dobândite în mod ilegal. Din 2012 avem şi această formă a confiscării extinse”.

Cristi Danileţ mai spune că problemele care există în cazuri de acest gen sunt, acum, legate de indisponibilizarea acestor bunuri dobândite ilegal. “Dacă nu sunt puse sub sechestru, acestea dispar. Mai sunt şi cazuri în care judecătorii dispoun confiscare, dar organele de executare, respectiv administraţiile financiare nu fac nimic în acest sens. Aşa s-a ajuns ca un procent de cel mult 5% din averile dobândite ilicit, în cazul cărora s-a dispus măsura confiscării să fie efectiv confiscate”, explică judecătorul Cristi Danileţ.

Procuror Ion Braşoveanu: “Procurorii au dispus în general, în Timiş, confiscarea bunurilor dobândite ilicit, atunci când a fost cazul”

brasoveanu-ioanIon Braşoveanu, procurorul general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Timişoara, spune că, în Timiş, procurorii nu au ezitat să dispună confiscarea bunurilor dobândite ilicit, atunci când a fost cazul. “Şi în perioada când am fost prim-procuror la Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş, au fost destule cazuri în care procurorii au solicitat instanţei măsura confiscării. Instanţa este însă cea care dispune confiscarea. O astfel de măsură, solicitată şi dispusă de instanţă, a existat şi în dosarul legat de cazul de corupţie de la Universitatea de Medicină. Decizia nu este, însă, definitivă şi irevocabilă”, mai spune Ion Braşoveanu.

În Timiş, rezultate nespectaculoase ale Comisiilor de Cercetare a Averilor

În 2011, odată cu noua versiune a Legii de funcţionare a Agenţiei Naţionale de Integritate, au fost reînfiinţate Comisiile de Cercetare a Averilor de pe lângă Curţile de Apel. Noua lege nu a prevăzut, însă, chestiuni menite să eficientizeze activitatea acestor structuri care au, în marea lor majoritate, un istoric inofensiv din punct de vedere al rezultatelor. Iar prea multe şanse ca activitatea lor să devină mai eficientă nu se întrevăd. Judecătorii care activează în aceste comisii nu primesc în continuare niciun leu pentru activitatea lor.

Sigla ANIOr, este evident că, atâta vreme cât este o muncă suplimentară neremunerată, nimeni nu se poate aştepta la rezultate extraordinare. Această greşeală repetă una din trecut când, din 2005 până în 2007, membrii acestei comisii nu au mai primit niciun leu pentru prestaţia lor, din cauza schimbării legislaţiei. Atunci, peste 90% dintre cazurile instrumentate de Comisia timişoreană, până în momentul în care şi-a încetat activitatea, în 2007, s-au finalizat cu ordonanţe de clasare.

În plus, pe acest segment, structura cu competenţe directe care trebuie să lucreze cu Comisia de Cercetare a Averilor, respectiv Agenţia Naţională de Integritate, nu s-a remarcat cu o activitate ieşită din comun, raportată la instanţele din Timiş, fiind intens mediatizat un caz din seria “aşa nu”. Astfel, un proces de la Curtea de Apel Timişoara, prin care ANI se judeca cu un agent vamal timişean, s-a terminat brusc anul trecut, din cauza neplăţii unei taxe de timbru în valoare de… patru lei. Procesul derulat la Curtea de Apel era legat de un raport de acum doi ani al ANI prin care se constata că un agent vamal care făcea parte din “lotul Moraviţa 1” ar fi dobândit bunuri şi valori ce nu pot fi justificate. La solicitarea ANI, Comisia de Cercetare a Averilor de pe lângă Curtea de Apel Timişoara a efectuat o anchetă ale cărei concluzii au fost diferite de cele ale anchetei inspectorilor de integritate, Comisia stabilind că vameşul şi-a dobândit averea în mod licit. ANI nu a renunţat şi a atacat la Curtea de Apel decizia Comisiei de Cercetare a Averilor, solicitând anularea documentului. După aproape un an de judecată, magistraţii de la Curtea de Apel Timişoara au emis o sentinţă prin care cererea ANI este respinsă. Motivul este consemnat ca atare pe portalul instanţelor, just.ro: “Instanţa anulează ca netimbrată cererea de chemare în judecată formulată de reclamantul ANI”.

Prin prisma acestui caz, este greu de apreciat relaţia dintre Comisia de Cercetare a Averilor de pe plan local şi ANI. Reprezentanţii acesteia precizau că a fost stabilit un interval de timp clar în care trebuie rezolvate cazurile înaintate, astfel încât cercetările să nu se întindă pe o perioadă prea mare de timp: “Există un termen de recomandare de trei luni pentru soluţionarea sesizării înaintate de ANI, potrivit legii”.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro