Doar 26% din locuinţele timişenilor sunt asigurate

Zero lei este valoarea despăgubirilor plătite până în prezent

casa daramata biled2Doar un sfert din locuinţele din Timiş sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale. Proporţia e şi mai scăzută în zonele de risc, unde inundaţiile din 2005 au făcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliţelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurări, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unor noi calamităţi, vor rămâne, la propriu, în drum.

 

Puţin peste un sfert din locuinţele din Timiş, asigurate

Potrivit datelor făcute publice de către Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, structura care gestionează asigurările obligatorii de locuinţă din România, în 30 iunie Timişul era în evidenţe cu 72.143 de asigurări de locuinţe, ceea ce înseamnă un grad de cuprindere de doar 26,34%. Pe de altă parte valoarea despăgubirilor plătite până în prezent în Timiş de către PAID este de zero lei.

În mediul rural au fost încheiate doar 18.316 poliţe, iar în mediul urban. 53.827 de poliţe. Banatul a atras 6,6% din totalul asigurărilor, situându-se pe locul doi în România, imediat după Bucureşti.

Există două tipuri de asigurări de locuinţe impuse de Stat. Astfel, în cazul unei locuinţe de tip A (construcţie cu structură de rezistenţă din beton armat, metal ori lemn), prima de asigurare este de 20 de euro, iar valoarea asigurată este de 20.000 de euro, în timp ce pentru locuinţele de tip B (construcţie cu pereţi exteriori din cărămidă nearsă sau din orice alte materiale nesupuse unui tratament termic şi/sau chimic) poliţa costă 10 euro, iar valoarea asigurată se ridică la 10.000 de euro. Prin intermediul poliţelor obligatorii se acoperă în principal trei riscuri ce apar în caz de dezastre naturale: cutremur, inundaţii şi alunecări de teren. Problema legată de proporţia mică a asigurărilor e că statul nu va mai acorda ajutor pentru sinistraţii ale căror case sunt distruse de viituri. Astfel, prin asigurarea obligatorie a locuinţelor, autorităţile au transferat în responsabilitatea asiguratorilor eventuala despăgubire a sinistraţilor cărora apele le dărâmă sau le afectează grav locuinţele. 

Şi, cum mulţi timişeni din zonele cu risc crescut de inundaţii nu şi-au încheiat încă astfel de asigurări, în eventualitatea unor noi inundaţii, ar rămâne sub cerul liber, fără niciun ajutor.

Există zone din Timiş unde la inundaţiile din 2005 Statul a trebuit să refacă sute de case şi unde în prezent foarte puţini sunt localnicii care şi-au încheiat acele poliţe de asigurare obligatorie a locuinţei. În Foeni, de exemplu, conform evidenţelor Primăriei, sunt destul de puţini cei care şi-au încheiat astfel de poliţe. Situaţia e ceva mai bună la Otelec, o altă comună unde inundaţiile au făcut ravagii în 2005. Aici, în urma lobby-ului făcut de Primărie, mulţi oameni care au case în zone de risc din punct de vedere al potenţialului de inundare au încheiat deja poliţe de asigurare de acest gen. Însă, fiind o zonă cu risc crescut de inundaţii, şi valoarea asigurărilor a fost mai mare. Dar Primăria a încercat să-i convingă că e nevoie de această asigurare, pentru a fi despăgubiţi, şi până acum 70% din cei care au imobile în zonele cu risc crescut de inundaţie şi-au făcut aceste asigurări. În Gătaia, un alt punct cu risc crescut de inundaţii de pe harta judeţului, puţini sunt localnicii care şi-au încheiat până acum asigurări obligatorii ale locuinţei. 

Dezastrul din 2005 se poate repeta oricând

Conform unui studiu recent, realizat de către Prefectura Timiş, primăvara, riscul de inundaţii creşte în Banat „prin revărsarea creată de creşterea debitelor datorată unor ploi abundente şi îndelungate sau suprapunerea ploilor abundente peste stratul de zăpadă, urmat de topirea bruscă a zăpezilor”. Conform aceluiaşi studiu, aceste inundaţii se pot produce, de regulă, pe cursurile de apă neamenajate integral, fiind nominalizat râul Bega în porţiunea Tomeşti, Făget, Mănăştiur, Balinţ, râul Timiş în porţiunea Găvojdia, Sacu, Lugoj, Grăniceri, râul Bârzava în porţiunea Gătaia, Berecuţa, Birda, Mănăstire, Denta, râul Mureş în albia majoră pe cursul inferior, în porţiunea Periam Port, Igriş, Saravale şi Cenad.

Posibile inundaţii prin revărsări la ploi abundente sau topiri de zăpezi mai pot apărea, conform raportului Prefecturii Timiş, pe pâraiele Carlenţiu, în zona Nădrag, Pârâul Mare – zona Tomeşti, Hăuzeusca – zona Curtea, Valea Mare – zona Pietroasa, Pogăniş – zona Bârna, Icui – zona Margina şi Zidileasca – zona Făget.

Potrivit strategiei realizate de către autorităţile judeţene, în eventualitatea producerii unor inundaţii de proporţii, protejarea zonelor urbane are prioritate. „Majoritatea populaţiei trăieşte în areale urbane, iar eforturile de evitare a problemei inundaţiilor ar trebui să fie orientate asupra acestor areale. Experienţa a demonstrat că măsurile locale de protecţie împotriva inundaţiilor pot avea efecte negative atât în aval, cât şi în amontele unor cursuri de apă. Din acest motiv, este necesară o abordare unitară pentru a lua în calcul întregul bazin al râului, ţinându-se cont de protejarea zonelor urbane. Solidaritatea este esenţială pentru a nu pasa problemele de management al apei dintr-o regine în alta”, se arată în Studiul privind situaţiile de risc în Timiş.

În prezent, lungimea digurilor pe principalele cursuri de apă din judeţ este de 828 de kilometri, astfel că 88 din localităţile timişene sunt apărate relativ bine împotriva efectelor inundaţiilor. În general, în caz de inundaţii, mai spun autorităţile judeţene, au fost înregistrate pagube în localităţile care nu sunt protejate de lucrări cu rol de apărare, făcând excepţie localităţile de pe malul drept al râului Timiş, în zona de frontieră, unde în 2005 digul s-a rupt, producând inundarea localităţilor aflate în zonă.

Atunci a fost inundată o suprafaţă totală de 92.456 de hectare, din care 39.432 de hectare au fost culturi agricole.

Disciplinare cu amenda

Asigurare locuintaŞi în Timişoara, ca şi în judeţ, Primăriile au reamintit de la începutul anului că, potrivit legii, persoanele fizice şi juridice sunt obligate să îşi asigure împotriva dezastrelor naturale toate construcţiile cu destinaţia de locuinţă, din mediul urban sau rural, aflate în proprietatea acestora şi înregistrate în evidenţele organelor fiscale.

Nerespectarea obligaţiei de asigurare a locuinţelor, în condiţiile prevăzute de lege, constituie contravenţie şi se sancţionează cu amendă de la 100 la 500 de lei. Constatarea contravenţiilor şi aplicarea sancţiunilor se fac de către primar sau de către persoanele împuternicite. În acest sens, Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale transmite lunar primarilor lista proprietarilor care nu au încheiat contracte de asigurare obligatorie a locuinţelor iar potrivit prevederilor legale se vor transmite scrisori de înştiinţare, cu confirmare de primire, către debitori.

În Timişoara, din 160.000 de proprietăţi, doar 21.000 au asigurare obligatorie, spun reprezentanţii Direcţiei Fiscale Timişoara, care precizează că, dacă în 2013 n-au fost aplicate sancţiuni, din 2014 se vor da amenzi.

Pe de altă parte, încă din 2011 reprezentanţii Primăriei Timişoara nu au reacţionat prea bine la ipoteza de a demara campania de controale legate de verificarea asigurărilor, specificând că nu e normal ca Municipalitatea să fie obligată să amendeze proprietarii de locuinţe care nu îşi încheie asigurarea obligatorie, în condiţiile în care cea mai mare parte din cuantumul acestor amenzi ar urma să fie virat într-un fond al asiguratorilor şi doar 20%, la Primărie, caz în care Primăria devine, pe bani puţini, un fel de agent de control al companiilor private din domeniul asigurărilor.

Între timp, echipa de la conducerea Primăriei s-a schimbat şi punctul de vedere actual al Municipalităţii este că, atâta vreme cât aceste obligaţii de verificare au fost impuse prin lege, trebuie acceptate ca atare. Direcţia Fiscală a mai ţinut să transmită că, prin noile schimbări legislative, operate anul trecut, şi persoanele fizice şi juridice care şi-au încheiat o asigurare facultativă a locuinţelor intră sub incidenţa prezentei legi.

„Este bine că Primăria primeşte, mai nou, o cotă parte, din amenzi. Până nu de mult, nu primea absolut nimic”, spune Petru Olariu, reprezentantul Federaţiei Asociaţiilor de Locatari Timişoara. Reprezentantul FALT mai spune că ar fi fost normal ca riscurile suportate din poliţa PAID să fie adaptate specificului local, în urma unor decizii ale Consiliilor Judeţene, şi aceasta pentru că unele dintre dezastrele naturale acoperite de poliţă, cum sunt alunecările de teren sau inundaţiile au un risc infim de a se produce vreodată la Timişoara.

Pe de altă parte, această poliţă de asigurare obligatorie, susţine reprezentantul FALT, acoperă doar pagubele produse în urma unor dezastre naturale şi lasă neacoperită tocmai cauza principală care a dus, în ultimii ani, la adevărate tragedii în mediul urban – exploziile la instalaţiile de gaze. În mod normal, ar fi trebuit să se realizeze, cu Prefecturile, cu Consiliile Judeţene şi Inspectoratele pentru Situaţii de Ur­genţă, o evaluare a probabilităţii producerii unor dezastre la nivel local, şi în funcţie de acest specific local să se facă asigurările. „Din păcate, nu există nicio iniţiativă de acest gen promovată la nivel de Parlament. Sunt peste 400 de legi care aşteaptă să fie votate în Parlament şi nu se întâmplă absolut nimic”, precizează Petru Olariu.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro