Doar 10% din asistaţii social ai Timişoarei prestează munci în folosul oraşului

Doar o mică parte din beneficiarii de ajutor social din Timişoara prestează muncă în folosul comunităţii. Conform ultimei evidenţe a Primăriei, doar 10% din asistaţii sociali timişoreni sunt declaraţi apţi de muncă.

 

Puţinii muncitori în folosul comunităţii, repartizaţi la Pieţe SA şi Horticultura

Pentru următoarea şedinţă de plen, Primăria Timişoara a pregătit pentru aprobare în plen „Planul de lucrări” pentru repartizarea orelor de muncă prestate de beneficiarii de ajutor social şi de părinţii care nu contribuie la întreţinerea copilului aflat în plasament.

În 2017, asistaţii sociali apţi de muncă vor presta lucrări pentru Horticultura, SC Pieţe SA, dar şi pentru Căminul pentru persoane vârstnice Timişoara. Însărcinările care le vor fi repartizate se referă la măturat alei, adunat hârtie, PET-uri, crengi, frunze şi alte deşeuri sau măturat zăpada.

„Nici nu ştiu anul ăsta dacă vom avea astfel de muncitori. Anul trecut au fost puţin, vreo opt-zece, şi au făcut curăţenie câteva zile, cu precădere în zona Pieţei Badea Cârţan. Nu pot să spun că nu s-au ţinut de treabă, însă sunt foarte puţini”, declară Victor Ştefan, directorul SC Pieţe SA.

Numărul lor redus e confirmat şi de ultima evidenţă făcută de Primăria Timişoara. Conform ultimului raport anual al Direcţiei de Asistenţă Comunitară, deşi sunt peste 530 de persoane care beneficiază de ajutor social în Timişoara, social au efectuat acţiuni şi lucrări de interes local 65 persoane apte de muncă din familiile beneficiare de ajutor social. Adică, puţin peste 10%. Un procent foarte mic, restul având probabil documentaţii medicale care îi declară inapţi de muncă.

 

O problemă veche

Teoretic, munca în folosul comunităţii este văzută ca o soluţie pentru contravenienţi – prostituate, boschetari, scandalagii –, care adună teancuri de amenzi pe care, însă, nu le plătesc niciodată.

După entuziasmul iniţial legat de implementarea acestei metode, mulţi dintre susţinătorii ideii au recunoscut că lucrurile nu sunt aşa de simple cum par la prima vedere. Conform unor consilieri locali, fără o reglementare strictă, Primăria s-ar putea trezi în situaţia de a plăti facturi eliberate pentru serviciile prestate de cei care fac muncă în folosul comunităţii.

Încă de acum doi ani, discutarea în Consiliul Local a unui proiect de hotărâre ce viza domeniile serviciilor publice şi locurile în care cei care prestează activităţi în folosul comunităţii a dus la controverse legate de scăpările prevederilor care reglementează aceste activităţi.

Au existat consilieri care s-au întrebat dacă în momentul în care cineva prestează munca în folosul comunităţii, la curăţenie sau amenajare de spaţii verzi, serviciile prestate sunt trecute separat în factura care vine către Primărie de la societăţile care se ocupă de curăţenie sau amenajare de spaţii verzi. “De unde ştim valoarea muncii prestate de respectivii? De exemplu, măturarea străzii costă 1,8 lei pe metrul pătrat. Dacă aceste operaţiuni se fac de către contravenienţi, în mod normal ar trebui să nu fie facturate către Primărie, iar dacă se facturează, ar trebui facturate separat”, susţineau respectivii consilieri.

Cu alte cuvinte, aleşii locali au arătat că, fără o reglementare clară, Primăria s-ar putea trezi în situaţia de a fi obligată să plătească servicii de care are dreptul să beneficieze gratuit, adică serviciile prestate de către cei obligaţi la muncă în folosul comunităţii.

Reprezentanţii Direcţiei de Mediu a Municipalităţii, interpelaţi pe această temă, au precizat că se fac grupuri, iar grupurile care prestează această activitate nu se regăsesc în devizul de lucrări prestate de societatea comercială. “În deviz este zero la valoare. Apare ca şi activitate prestată cu valoare zero pentru că trebuie să se regăsească obiectivul realizat prin munca prestată”, menţionau aceştia.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro