Disciplină în construcţii în Timiş – 70 de amenzi, la 18.000 de controale

Disciplina în construcţii a fost în destule cazuri un concept abstract pentru antreprenorii post-decembrişti, începând de la palatele cu turnuleţe fără autorizaţie, până la blocurile cu „n” etaje din zone de case. Corpul de control al fostului premier Dacian Cioloş a publicat un raport despre controalele făcute la Inspectoratele de Construcţii din ţară, ocazie cu care s-a menţionat că în Timiş s-a descoperit un „algoritm” de 70 de amenzi la peste 18.000 de controale.

 

Multe controale, puţine amenzi

La final de mandat, Corpul de Control al fostului prim-ministru Dacian Cioloş a făcut publice rezultatele unui control retrospectiv realizat în 12 judeţe în domeniul disciplinei în construcţii, şi monitorizarea post-control legată de realizarea măsurilor impuse în urma verificărilor.

Timişul s-a numărat printre judeţele care au făcut obiectul acţiunii de control, aici constatându-se că, deşi numărul acţiunilor de control şi inspecţie a fost semnificativ, numărul amenzilor aplicate a fost foarte mic.

Exemplu retrospectiv este dat, pentru perioada cuprinsă între trimestrul IV 2010 şi trimestrul IV 2014, când Inspectoratul Judeţean în Construcţii Timiş, care a raportat 18.079 de activităţi de control şi inspecţie, a dat 70 de amenzi contravenţionale, în cuantum total de 174.510 de lei.
În acelaşi raport se mai reclamă constatarea şi sancţionarea unor fapte contravenţionale, cu încălcarea normelor privind competenţa, respectiv a unor fapte care trebuiau să fie constatate şi sancţionate de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de control din cadrul autorităţilor administraţiei publice locale.

Ca exemplu este dat din nou Timişul unde, dintr-un număr de 70 de amenzi în valoare totală de 174.510 de lei, jumătate, în valoare totală de 61.000 de lei, au reprezentat sancţiuni ale unor contravenţii care trebuiau constatate şi sancţionate de către compartimentele de specialitate cu atribuţii de control ale autorităţilor administraţiei publice locale.

Şi, pe lângă faptul că s-au dat sancţiuni puţine în vestul ţării, o bună parte au fost extrem de uşor de contestat. Corpul de control al Guvernului menţionează că „procesele-verbale trebuie să cuprindă, în mod obligatoriu, anumite menţiuni, lipsa unora dintre acestea putând constitui motiv de nulitate a actului de constatare. De exemplu, în cadrul controlului efectuat la Inspectoratul Judeţean în Construcţii Timiş s-a constatat că au existat situaţii în care unii agenţi constatatori nu au adus la cunoştinţa contravenienţilor dreptul acestora de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiilor, ceea ce a condus la nulitatea actelor de constatare.”

Acelaşi raport cuprinde fapte cu consecinţe deloc minore raportate la viitor, cum ar fi faptul că la unele instituţii s-a constatat că doar o parte din procesele-verbale de control în fază de execuţie au fost vizate de către conducerea Inspectoratului de Construcţii.

 

Controale fără finalitate

Cum acest control retrospectiv s-a terminat la jumătatea anului trecut, la final de an Corpul de Control al Guvernului a dorit să vadă cum şi-au îndeplinit structurile controlate măsurile de remediere dispuse. Cu această ocazie s-a făcut o verificare, şi, zilele trecute au fost publicate şi rezultatele. „În urma analizei informaţiilor furnizate de către Inspectoratul de Stat în Construcţii, Corpul de control al primului-ministru constată că niciuna dintre propunerile analizate nu a fost îndeplinită corespunzător şi susţine în continuare ca Inspectoratul de Stat în Construcţii să îşi exercite atribuţiile în mod corespunzător. Siguranţa construcţiilor este un domeniu de maximă importanţă, având în vedere riscul seismic specific României şi faptul că o supraveghere necorespunzătoare sau lipsa acesteia poate conduce, printre altele, la realizarea unor construcţii necorespunzătoare din punctul de vedere al rezistenţei la seisme.”

 

Sancţiuni crescute de zece ori

Rămâne speranţa că lucrurile vor decurge mai bine pe segmentul disciplinei în construcţii în vestul ţării, măcar din prisma faptului că în ultimele zile ale anului 2016, Guvernul a modificat semnificativ regimul legal al urbanismului şi autorizării executării lucrărilor de construcţii prin OUG 100/2016, intrată în vigoare la 27 decembrie 2016. Noile reglementări prevăd o limitare mai strictă a posibilităţilor de modificare a regimului urbanistic aplicabil imobilelor, fapt ce va impune o verificare atentă a situaţiei juridice a oricărui imobil înaintea demarării unui proiect investiţional.

Prin noua lege s-a instituit o obligaţie în sarcina Inspectoratului de Stat în Construcţii  de a dispune oprirea executării lucrărilor de construire sau desfiinţare în cazul în care sunt identificate nereguli în executarea acestora. Anterior, Legea construcţiilor prevedea doar posibilitatea Inspectoratului de Stat în Construcţii  (şi nu obligaţia) de a dispune oprirea lucrărilor în aceste situaţii.

Limita inferioară a sancţiunilor amenzilor ce pot fi aplicate pentru încălcarea dispoziţiilor de urbanism creşte de zece ori, de la 1.000 de lei la 10.000 de lei, iar limita superioară creşte de cinci ori, de la 10.000 de lei la 50.000 de lei.

De asemenea, termenul de prescripţie pentru aplicarea sancţiunilor pentru încălcarea dispoziţiilor legale privitoare la autorizarea executării lucrărilor de construcţii creşte de la 3 ani la 5 ani, extinzându-se astfel intervalul de timp în care autorităţile vor putea acţiona în scopul identificării şi sancţionării oricăror nereguli.

Rămâne de văzut dacă noile reglementări vor schimba în bine lucrurile, inclusiv în Timiş. „Mai ales după intrarea în vigoare a acestei ordonanţe, consider că e destul de strict cadrul legal. Ar fi fost oportun însă să se ţină cont şi de o serie de recomandări ale Ordinului Arhitecţilor, în sensul că ar trebui să se acorde mai multă atenţie recepţiei lucrărilor şi monitorizării post-execuţie. Nu este suficient să se pună accent pe autorizare şi să se neglijeze sau să se închidă ochii la ce se întâmplă ulterior”, crede Vlad Gaivoronschi, preşedintele Ordinului Arhitecţilor filiala Timiş.

Lucrurile evoluează destul de repede în acest domeniu al construcţiilor şi este firesc ca şi legislaţia să ţină pasul cu schimbările. Trebuie însă şi acţionat în conformitate cu noile reglementări, iar pe acest segment la Timişoara este întotdeauna loc de mai bine”, consideră consilierul local timişorean Ilare Bordeiaşu.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro