Direcţia Tehnică a Primăriei vrea asfaltarea străzilor pietruite şi în zonele istorice ale oraşului

Deşi decizia Direcţiei Tehnice a Primăriei Timişoara de a înlocui pavajul cu asfalt, pe un număr mare de străzi din oraş, ar fi impus măcar o încercare de dezbatere publică, specialiştii Municipalităţii sunt decişi să treacă la fapte. Trecând şi peste faptul că, potrivit unei Hotărâri de Consiliu mai vechi, înainte de refacerea unei străzi, e obligatorie îngroparea anterioară a reţelelor de utilităţi, ceea ce nu este cazul pe multe dintre străzile vizate a fi asfaltate.

 

Nici măcar o tentativă de dezbatere

Aprobarea studiului de fezabilitate prin care se propune asfaltarea, în acest an, a unui număr mare de străzi din Timişoara, pavate cu piatră cubică, este promovată de Direcţia Tehnică a Primăriei, cu toate că modul radical în care va schimba acest lucru aspectul unor zone istorice din oraş ar fi necesitat măcar o tentativă de dezbatere publică.

Direcţia Tehnică susţine că această operaţiune este „impetuos necesară şi oportună”, deşi conform unor consilieri locali, asfaltarea ar modifica în mod nefavorabil felul în care arată străzile. În plus, în contextul strategiei legate de anul 2021, când Timişoara va deveni capitală culturală europeană, oraşul ar trebui să-şi conserve şi să-şi promoveze patrimoniul arhitectural şi urbanistic. „În toate oraşele vest-europene, la care ne place să ne raportăm, a fost menţinut pavajul cu piatră în zonele istorice”, spune consilierul local PNL Simion Moşiu.

Consilierii locali care se opun asfaltării străzilor pietruite mai spun că pavarea este mult mai durabilă, ca lucrare, în comparaţie cu un covor asfaltic care, uneori, trebuie refăcut chiar la luni.

În plus, aceştia aduc în discuţie o Hotărâre de Consiliu Local care prevede că refacerea unei străzi se realizează doar după îngroparea reţelelor de utilităţi, pentru a nu se sparge apoi asfaltul sau pavajul.

Nu în ultimul rând, un semn de întrebare este legat şi de lista de lucrări aferente acestui proiect, care prevede 90 de stâlpi indicatori şi 134 de indicatoare, nefiind clar dacă se vor monta stâlpi şi indicatoare noi sau se vor refolosi elementele vechi de semnalizare rutieră.

„Părerea mea este că oportunitatea înlocuirii pavajului cu piatră cu asfalt depinde de la caz la caz. Dacă pavajul cu piatră este bine făcut, este mult mai durabil. Nu înţeleg de ce ar trebui înlocuit cu asfaltul, mai ales în zone istorice, care arată cu totul altfel cu pavaj de piatră, decât cu asfalt cu marcaje. Acest pavaj de piatră face parte din aspectul unitar al unor zone din Timişoara. De aceea cred că această intenţie de asfaltare ar trebui analizată cu atenţie, pentru fiecare stradă”, consideră istoricul timişorean Ioan Haţegan.

 

Planuri mari în 2017

Direcţia Tehnică a Primăriei Timişoara, prin Biroul Drumuri şi Poduri, şi-a inclus în programul de investiţii pe anul 2017 obiectivul de investiţii „Modernizarea străzilor din piatră cubică din municipiul Timişoara”. În acest sens a supus aprobării Consiliului Local un studiu de fezabilitate conform căruia în acest an vor fi alocaţi, pentru refacerea acestor porţiuni de drum public, 14 milioane de lei, respectiv 3,1 milioane de euro.

Vizate sunt străzile Argeş, Dr. Ioan Mureşan, Ludwig van Beethoven, Putna, Remus, Sfânta Rozalia, Sorin Titel, Topliţa, Virgil Madgearu, Bela Bartok, Filaret Barbu, Arcidava şi Romulus.

Singura soluţie fiabilă văzută nu pare a fi înlocuirea dalelor, ci asfaltarea acestor străzi. „Necesitatea şi oportunitatea asfaltării străzilor pavate cu piatră cubică rezultă din caracteristicile tehnice şi de exploatare ale străzilor din pavaj, necorespunzătoare desfăşurării circulaţiei în condiţii optime de siguranţă şi confort”, susţin specialiştii Primăriei.

 

 

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro