Din nou, despre capriciile autoritariste ale domnului Ponta

Melania-CInceaDin dorinţa premierului Victor Ponta de a trece, prin procedură de urgenţă, S.T.S. din subordinea C.S.A.T. în cea a Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al M.A.I., rezultă trei aspecte: disperarea lui de a pune mâna pe Telecomunicaţiile Speciale, asumarea, cu seninătate, a unei noi încălcări de legi şi de Constituţie şi, nu în ultimul rând, apetenţa sa pentru subordonarea serviciilor secrete. Apucături care creionează portretul unui politician cu înclinaţii autoritariste.

1. Dorinţa de subordonare, cu orice preţ, a S.T.S. 

Decizia aceasta a fost luată după şedinţa C.S.A.T. în care nu a fost aprobată demiterea directorului S.T.S., generalul Marcel Opriş. O demisie cerută de Victor Ponta, după accidental aviatic din Apuseni, deşi raportul guvernamental nu a indicat S.T.S.-ul drept responsabil pentru întârzierea cu care s-a intervenit pentru salvarea victimelor . O decizie luată de dl Ponta imediat după nesolicitata şi neaşteptata demisie a loialului Radu Stroe de la Interne, într-o încercare de contrabalansare a pierderii. A fost un bun prilej de vendetă politică – generalul Opriş nefiind agreat de alianţa de guvernare – şi de fructificare a eşecului. În an electoral, interesul faţă de S.T.S, instituţia care coordonează transmiterea datelor din secţiile de vot către B.E.C., e foarte mare. Printr-un joc al imaginaţiei, dacă aici ar fi un om şi o echipă care ar accepta să fie parte la o posibilă fraudă la vot, un “scurt-circuit” la momentul oportun ar pu­tea face minuni. Cum sistemul informatizat pro­pus din 2009 de S.T.S., prin a cărui implementare ar putea fi stopată fraudarea alegerilor prin vot multiplu, nu e folosit nici acum, o posibilă fraudă masivă la vot, prin intermediul viilor sau al mor­ţilor, nu este exclusă.

2. Încălcarea legilor şi a Constituţiei.

Decizia d-lui Ponta de trecere, prin procedură de urgenţă, a C.S.A.T. în coordonarea Departamentului pentru Situaţii de Urgenţă al M.A.I. – la vârful căruia a fost numit de câteva zile dr. Raed Arafat – trădează fie o necunoaştere a legilor şi a Constituţiei, fie, din nou, o ignorare a lor. S.T.S. este, potrivit legii de funcţionare, 92/1996, o instituţie cu structură militară, care face parte din sistemul naţional de apărare, a cărei activitate este organizată şi coordonată de C.S.A.T. şi controlată de Parlament, prin Comisiile pentru apărare, ordine publică şi siguranţă naţională. Iar Constituţia spune clar, în articolul 119: “C.S.A.T. organizează şi coordonează unitar activităţile care privesc apărarea ţării şi securitatea naţională, participarea la menţinerea securităţii internaţionale şi la apărarea colectivă în sistemele de alianţă militară, precum şi la acţiuni de menţinere sau de restabilire a păcii”. Deci, C.S.A.T. coordonează activitatea S.T.S., nu primul-ministru, prin intermediul unei (a câta deja?) structuri pentru situaţii de urgenţă din subordinea directă a M.A.I. şi, momentan, a unui medic.

3. Apetenţa pentru subordonarea serviciilor secrete.

Nu este prima dată când premierul Victor Ponta îşi arată apetenţa pentru subordonarea serviciilor secrete şi, călcând în picioare Constituţia şi principul separaţiei puterilor în stat, îşi trădează înclinaţia spre autoritarism. Depăşindu-şi atribuţiile constituţionale, dl Ponta încearcă – şi chiar punctează pas cu pas –, să-şi concentreze puterea în propriile mâini. Spre această ipoteză duc alte două hotărâri de ale sale care au vizat subordonarea de facto a serviciilor de informaţii: pe de o parte, subordonarea, indirect şi în regim de urgenţă, a serviciului secret al M.A.I., pe de alta, înfiinţarea Direcţiei Antifraudă, o structură de supracontrol al instituţiilor statului care au în responsabilitate activitatea de combatere a infracţiunilor economice, cu iz de crimă organizată, plan care îi pune, indirect, la dispoziţie nu numai A.N.A.F. şi Poliţia, ci şi D.I.P.I., S.R.I. şi S.I.E.

Cum se poate traduce mişcarea aceasta a şefului Guvernului de a-şi subordona – indirect, prin numiri de oameni, prin înfiinţare de comisii – serviciile de informaţii? Ar fi două ipoteze, născute în lipsa unor argumente oficiale de necombătut. Ar putea fi dorinţa de a-şi ţine în şah, operativ inamicii politici – o miză majoră în an electoral. E suficinet să ne amintim scandalurile în care a fost târâtă această structură – un fel de cutie neagră a M.A.I. – în preajma campaniei electorale prezidenţiale din 2009, când a fost folosită pentru filajul familiei prezidenţiale, după cum devoala Marean Vanghelie. Apoi, ar putea fi şi un aspect financiar. În colimatorul acestor structuri pe care primul-ministru şi le-a dorit într-un fel sau altul în sfera lui de influenţă nu ajung găinarii, cei care învârt în contradicţie cu legea sume ce acoperă costul unei jumătăţi de maşină second-hand, ci aceia care ştiu că evaziunea sau spălarea de bani merită a fi făcută când e de ordinul sutelor de mii, al milioanelor de euro. Aceştia, prosperi oameni de afaceri, pot fi foşti, actuali, posibil viitori finanţatori electorali. Or, un astfel de afacerist, cu probleme de dosar, poate fi mană cerească. Repet, sunt simple ipoteze, născute pe baza unei priviri retrospective spre ceea ce ne-a tot fost dat să vedem, să auzim şi în lipsa unor argumente cărora nu le identifici nici filonul legal, nici o logică de necontrazis.

Ceea ce este clar e faptul că deciziile acestea ale premierului echivalează cu o încălcare a Constituţiei care spune că primul-ministru conduce Guvernul şi coordonează activitatea membrilor acestuia – deci, nu activitatea unor şefi de structuri ce intră în organigrama unor ministere, gen D.I.P.I., şi, cu atât mai puţin, activitatea serviciilor de informaţii. Şi tot Constituţia spune că C.S.A.T. este instituţia care coordonează activitatea râvniutului S.T.S., nu o structură din M.A.I. condusă de un medic. Iar majoritatea parlamentară pe care dl Ponta se bazează pentru acest artificiu neconstituţional nu este mai presus de legea fundamentală.

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS