Criza experţilor prelungeşte procesele în vestul ţării

instanta 2Expertizele continuă să fie unul dintre principalele motive de prelungire sau tergiversare a proceselor judecate la instanţele în vestul ţării. Problema a fost luată în discuţie într-un raport al Comisiei Europene, dezbătut zilele trecute în Parlament. Timişul a fost indicat ca unul dintre judeţele unde expertizele generează lungiri inacceptabile ale termenelor de judecată şi în care se încearcă găsirea unor soluţii.

 

Problemă remarcată şi de raportorii europeni

În cadrul Raportului Comisiei Europene privind progresele înregistrate de România în cadrul Mecanismului de Cooperare şi Verificare, discutat zilele trecute în Parlament, este amintită problema termenelor lungi de judecată, care duc la tergiversarea proceselor civile şi penale la foarte multe instanţe din România.

Timişul este indicat ca zonă problemă, precizându-se că s-a încercat identificarea unor soluţii, cu concursul raportorilor europen: „Reprezentanţii Comisiei Europene au efectuat o vizită la Curtea de Apel Timişoara – în cazul căreia dintr-o analiză a rezultatelor statistice reieşea că printre  principalele cauze ale întârzierilor se numărau obţinerea probelor şi primirea rapoartelor de la experţi – iar Curtea şi experţii au convenit stabilirea de termene-limită.”

Cristi Danilet Foto Arhiva personalaAceste termene-limită sunt însă generice, pentru că expertizele variază în funcţie de complexitatea cauzei şi volumul documentaţiei.

Judecătorul Cristi Danileţ, de la Consiliul Superior al Magistraturii, spune marea problemă este reprezentată de numărul insuficient de experţi pe unele domenii. „Sunt judeţe în care sunt doi sau trei experţi topo, iar un ele expertize nu pot fi realizate în anumite anotimpuri – cum e cazul expertizelor topografice, care nu se pot realiza iarna. Şi expertizele criminalistice durează, de regulă, foarte mult. Judecătorii stabilesc de fiecare dată termene, însă în numeroase cazuri aceste termene nu se respectă, şi se ajunge la situaţia în care judecătorul amendează expertul”, mai spune Cristi Danileţ.

Cazuri antologice

CSM constata şi în anii trecuţi o criză a experţilor în comparaţie cu solicitările de expertize. Reprezentanţi ai Corpului Experţilor Tehnici din România sesizau că în unele situaţii experţi din domenii foarte căutate – cadastru, topografie – şi-au dat demisia din cauza colaborării defectuoase cu unele instanţe, rămânând pe unele domenii doar câţiva experţi, de regulă pensionari.

Potrivit unor rapoarte ale CSM, şi unii magistraţi au partea lor de vină, printr-o relaţie defectuoasă cu experţii. „S-a constatat o practică a încuviinţării expertizei tehnice fără a se stabili prin aceeaşi încheiere obiectivele şi întrebările la care trebuie să răspundă expertul, onorariul provizoriu cuvenit expertului, partea care urmează să îl suporte. Stabilirea obiectivelor este lăsată pe seama părţilor, propunerile acestora fiind preluate de instanţă fără nicio altă analiza”, se arăta într-un raport al CSM.  

Era adus exemplul unui dosar, judecat de Curtea de Apel Timişoara – în care s-au cerut două expertize, una în chimie şi una în calculatoare. În privinţa expertizei în chimie, a fost dificil de găsit un expert care să întocmească raportul, căutarea durând un an şi extinzându-se inclusiv în Caraş-Severin. Până la urma s-a ajuns la concluzia că expertul trebuie să fie competent şi pe chimie, şi pe calculatoare, pentru că i se cerea să stabilească „efectele pe care le are descărcarea instalaţiei de aerosoli asupra unor componente electronice ale calculatoarelor”, fiind extrem de greu, susţinea instanţa, să se găsească un astfel de expert.

Într-un alt dosar pe rolul instanţelor din Timiş, care avea ca obiect o revendicare, expertizele au fost, susţineau reprezentanţii Consiliului Superior al Magistraturii, cauza pentru care procesul s-a întins pe şapte ani. În dosar, încă de la început doar una dintre solicitările iniţiale de expertiză avea „15 puncte pe parcursul a 15 pagini”.

 

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro