Criza de locuri de muncă din vestul ţării modifică Legea Învăţământului

În urma unor solicitări venite cu precădere din vestul ţării, unde criza de locuri de muncă, mai ales în segmentul automotive, s-a accentuat în ultimii ani, un proiect de modificare a Legii Educaţiei lărgeşte paleta de opţiuni pentru învăţământul profesional.

 

„Se va face practica pe utilaje moderne, nu pe strunguri din anii '70”

Un proiect privind modificarea şi completarea Legii educaţiei naţionale, adoptat de Camera Deputaţilor, care vrea să diversifice opţiunile pentru învăţământul profesional, a plecat de la solicitările făcute de companii mari din domeniul automotive care funcţionează în vestul ţării şi care sunt confruntate cu un deficit accentuat al forţei de muncă.

Proiectul are în vedere să le faciliteze absolvenţilor de gimnaziu accesul la o gamă variată de oportunităţi de formare profesională şi să organizeze unităţile de învăţământ cu efective mici de elevi, dar nu mai puţin de 100, în şcoli profesionale şi tehnice.

În declaraţiile făcute la tribuna Parlamentului cu privire la acest proiect s-a menţionat că „în sfârşit, Statul, prin Ministerul Educaţiei, reacţionează la iniţiativele care au avut loc deja, cu ani în urmă, la Braşov, la Timişoara, la Cluj, la Sibiu şi în alte părţi, acolo unde preponderent investitori germani şi austrieci au creat sute de locuri de muncă, investiţii care au o mare contribuţie la produsul intern brut al României.”

„Din păcate, în momentul de faţă învăţământul de stat nu prea are legătură cu ceea ce se cere pe piaţa muncii. Şi foarte important este că elevi din aceste forme de învăţământ dual fac partea de teorie la instituţiile de stat, iar practica o fac pe utilaje moderne, nu pe strunguri din anii '70. Nu trebuie să neglijăm faptul că în momentul de faţă Timişoara a devenit un pol care atrage forţă de muncă, generând migraţie internă, în special din Oltenia, unde există un surplus de forţă de muncă. Prin încurajarea învăţământului profesional, dual, se vine în întâmpinarea nevoii de forţă de muncă a firmelor germane şi austriece care activează în vestul ţării, cu precădere în segmentul automotive”, ne-a declarat deputatul Ovidiu Ganţ.

 

Şomaj scăzut în Timiş

Potrivit Agenţiei Judeţene de Ocupare a Forţei de Muncă Timiş, sunt încă segmente economice afectate de acest fenomen al crizei de forţă de muncă. Sectorul cel mai afectat, unde a existat o ofertă constantă de locuri de muncă, este cel de automotive, respectiv operatori la bandă, pentru asamblare.

Ca o consecinţă directă, rata şomajului continuă să se menţină la un nivel scăzut în Timiş. Ultimele date arată că doar 4.440 de persoane sunt oficial în căutarea unei slujbe, adică 1,29 procente din populaţia ocupată, deşi se consideră că într-o piaţă a muncii normal, adică una cât de cât echilibrată în ceea ce priveşte cererea şi oferta, rata şomajului ar trebui să fie de minimum 2%.

Din cei 4.440 de şomeri timişeni, înregistraţi oficial ca fiind în căutarea unui loc de muncă la Agenţia Judeţeană pentru Ocuparea Forţei de Muncă, 2.242 sunt femei. Nivelul şomerilor se menţine mai ridicat în rândul femeilor, cu 1,44%, faţă de 1,16% în rândul bărbaţilor.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro