Criză de aparate tomograf la Timişoara

Serviciile de tomografie sunt o sursă veche de probleme şi controverse în sistemul medical timişean

tomografAsiguraţii care au nevoie de investigaţii tomografice în reţeaua spitalicească de stat au o problemă, aparatele existente la Spitalul Judeţean fiind defecte. Conform rapoartelor Curţii de Conturi, serviciile de tomografie sunt, însă, o sursă veche de probleme în sistemul medical timişean.

 

Tomografe defecte, pacienţi direcţionaţi spre clinici private

Tomografia reprezintă, din nou, un serviciu problematic pentru asiguraţii care vor să beneficieze de acesta în regimul subvenţionat de stat. Cele două aparate tomograf ale Spitalului Judeţean din Timişoara s-au defectat iar pacienţii care au, în această perioadă, nevoie de investigaţii sunt direcţionaţi temporar spre o clinică privată, cu care spitalul a încheiat un contract temporar.

Reparaţiile sunt extrem de costisitoare, fiind estimate la aproximativ 180.000 de euro. Unul dintre tomografe s-a defectat chiar după expirarea perioadei de garanţie de trei ani, iar repararea s-ar putea ridica la peste 160.000 de euro.

Aceste probleme, raportate la faptul că Timişoara este, totuşi, un centru medical care tratează cazurile cele mai grave din toate judeţele vecine, ridică un semn de întrebare legat de fondurile alocate pentru achiziţia de aparatură pentru sistemul spitalicesc de stat. “Din informaţiile mele, sumele alocate pentru achiziţia de aparatură s-au diminuat în loc să crească în ultimii ani. Din informaţiile furnizate de pacienţi, o parte din aparatele existente, chiar şi în spitale mari din reţeaua de stat sunt învechite, neperformante şi se strică foarte repede. Şi atunci pacienţii care au nevoie de analizele asigurate prin intermediul acestor aparate sunt trimişi spre sectorul privat”, spune Radu Gănescu, preşedintele Coaliţiei Organizaţiilor Pacienţilor cu Afecţiuni Cronice din România.

Probleme semnalate de Curtea de Conturi

Serviciile de tomografie asigurate în reţeaua de stat din Timişoara au fost nu o dată obiectul unor controverse şi contracte-problemă semnalate de instituţiile de control ale statului. De pildă, Curtea de Conturi a publicat recent rezultatul controalelor  făcute la Spitalul Judeţean în 2013, identificând nereguli în zona de servicii de tomografie.

Astfel, Curtea de Conturi a identificat probleme în derularea contractului de asociere în participaţiune încheiat cu un operator economic, prin care părţile conveniseră să desfăşoare în comun activităţi de explorări cu computer tomograf. “Situaţiile veniturilor prezentate de agentul economic, cuprinse în facturile înaintate au fost întocmite cu încălcarea clauzelor contractuale privind negocierea între părţi a tarifelor şi încadrarea acestora în nivelul maxim prevăzut de contractul cadrul al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate, în condiţiile în care aparatul tomograf adus ca aport nu a fost şi nici nu a putut fi inclus datorită lipsei autorizaţiilor necesare funcţionării”, susţin reprezentanţii Curţii de Conturi.

În relaţiile cu Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate Timiş, menţionează acelaşi raport, spitalul nu a beneficiat de finanţare pentru această activitate care să fie evidenţiată în contabilitatea spitalului, în condiţiile în care aparatul computer tomograf nu deţinea avizul Oficiului Etic de Dispozitive Medicale, dispunându-se suspendarea activităţii aparatului computer tomograf amplasat de agentul economic.

Inspectorii Curţii de Conturi susţin că sumele facturate nu ar fi fost acceptate de Spitalul Judeţean şi nici deconturile, întocmite de către operatorul economic, întrucât acesta a pus în funcţiune tomograful în lunile mai – iunie 2009, fără a asigura condiţiile de funcţionare impuse prin avizele legal necesare, Comisia Naţională pentru Controlul Activităţilor Nucleare dispunând suspendarea autorizaţiei de funcţionare şi demontarea acestuia. “Se constată că pentru două luni de funcţionare incertă şi nelegală a aparatului computer tomograf, suma solicitată să se plătească de către Spitalul Judeţean, din fonduri bugetare, de 1,414 milioane de lei, este nejustificată – adică, aproximativ preţul unui aparat computer tomograf multislice nou”, se mai menţionează în raport.

În acelşai raport de control al Curţii de Conturi se specifică faptul au fost identificate contracte de achiziţie de aparatură medicală care s-au încheiat cu încălcarea legii (“inclusiv prin evaluarea formală a unor oferte depuse de operatori economici aflaţi în relaţie de afiliere”), către o firmă a cărei activitate se situează în sfera evaziunii fiscale. De asemenea, mai spune Curtea de Conturi, această societate ar fi intrat în insolvenţă la nici doi ani de la data înfiinţării, în lipsa oricăror creditori şi a unor rezultate financiare pozitive, la solicitarea asociatului unic.

Pe acelaşi segment, se mai menţionează achiziţionarea unei instalaţii de tomografie computerizată multislice 16 şi a furnizării, instalării şi punerii în funcţiune a unui aparat RX pentru angiografie intervenţională. Care, spun auditorii Curţii de Conturi, s-a realizat prin încălcarea prevederilor în domeniul achiziţiilor publice, prin acceptarea ofertelor depuse de acelaşi operator economic, neautorizat prin autorizaţia de securitate radiologică emisă de CNCAN şi fără a dispune de un aviz legal eliberat de Ministerului Sănătăţii, obligatoriu pentru activităţile de comercializare, de distribuţie şi de prestări de servicii în domeniul dispozitivelor medicale pentru diagnosticare şi tratament cu radiaţii. Totodată s-a constatat în acelaşi raport de control retragerea din procedura de achiziţie publică a reprezentanţelor firmelor producătoare de astfel de aparate, concomitent cu livrarea aparaturii ce face obiectul achiziţiilor către operatorul în cauză şi livrarea ulterioară a aparaturii de această societate la Spitalul Judeţean Timişoara la preţuri supraevaluate, ceea ce a generat un prejudiciu bugetului unităţii spitaliceşti de 3,379 milioane de lei.

Probleme vechi

Şi tot la Spitalul Judeţean Timişoara, de exemplu, în urmă cu cinci ani, se cerea prin interpelare parlamentară intervenţia Curţii de Conturi şi a Corpului de Control al Guvernului pentru verificarea contractului de achiziţie de servicii de computer tomograf achiziţionate de către spital, menţionându-se că s-a încheiat un contract de asociere în participaţiune cu un furnizor fără vreo procedură de achiziţie publică, în condiţiile în care au existat şi alte oferte. 

Ministerul Sănătăţii, condus pe atunci de Ion Bazac, făcea un control şi constata că „nu există un studiu de fezabilitate din care să reiasă necesitatea şi oportunitatea încheierii unui asemenea control, motivele de ordin economic, financiar şi social care justifică această asociere şi inexistenţa unui calcul de eficienţă”, precum şi faptul că se încheiase un contract pe o perioadă ce depăşea durata de funcţionare a computerului tomograf. Cu toate aceste constatări, controalele nu au fost urmate de măsuri concrete, care să ducă la demiteri, sancţiuni sau rezilieri de contracte.

Promisiuni de schimbare a sistemului

Ministerul Sănătăţii promitea – pentru că nu doar la Timişoara s-au identificat probleme legate de aparatura de specialitate – că achiziţiile pe termen lung de materiale, aparatură, medicamente scumpe şi în cantitate mare vor fi făcute de Ministerul Sănătăţii, care va deveni unitate centrală de achiziţii pentru sistemul sanitar: „Pentru achiziţiile de aparate şi materiale de volum mare sau medicamente specifice scumpe pe programele Ministerului Sănătăţii intră hotărâre de guvern, care va stabili că Ministerul Sănătăţii este unitate de achiziţie centrală pentru sistemul sanitar şi care achiziţionează pe acordul-cadru, pe durată mai lungă, materialele, aparatura, medicamentele pentru sistemul sanitar cu sursa de finanţare din fonduri publice, atât pentru spitalele Ministerului, cât şi pentru cele descentralizate”.

Ministerul Sănătăţii mai preciza că se vor face studii de caz, pentru a se putea spune câte aparate computer-tomograf sunt necesare în următorii patru ani. „Stabilim 10, 15, facem o singură licitaţie. În acest context, putem obliga concurenţa să vină cu preţuri mai mici. Avem spitale care au luat acelaşi aparat la preţuri duble un spital faţă de altul”, menţionau reprezentanţii Ministerului Sănătăţii, care mai spuneau că în prezent se face licitaţie pentru astfel de achiziţii, dar este posibil ca în anumite caiete de sarcini să fie exclusă concurenţa. “Vom verifica unde avem preţuri flagrante. Licitaţia centralizată poate evita aceste situaţii”, susţineau oficialii ministerial. În opinia acestora, o achiziţie centralizată pe cantităţi mari şi pe durată mai lungă va obliga firmele să vină pe preţuri mai mici.

Articol scris de

Redacţia Timpolis, timpolis@online.ro