În condiţiile în care se estimează creşteri de preţuri ale energiei în anii următori, Comisia Europeană recunoaşte că aceste tarife ar putea reprezenta pe termen lung, o sursă de probleme sociale de amploare. Un nou raport al Comisiei Europene privind majorarea preţurilor cu amănuntul la energie în Europa sugerează modalităţi de reducere a costurilor pentru consumatori şi de menţinere a competitivităţii întreprinderilor din U.E. pe piaţa mondială.

Creşteri de preţuri în serie

Conform raportului C.E. legat de costurile energiei, publicat zilele tre­cute, între 2008 şi 2012, preţurile cu amănuntul la energie au crescut sem­ni­ficativ, în ciuda scăderii preţurilor angro la energia electrică şi a menţi­nerii nivelului preţurilor angro la gazul natural. Diferenţele dintre ţările U.E. sunt considerabile. Unii consumatori plătesc de 2,5 până la de 4 de ori mai mult decât alţii.

Raportul privind preţurile şi costu­rile energiei se axează pe preţurile energiei electrice şi ale gazelor natura­le, analizează cauzele creşterii preţuri­lor cu amănuntul şi sugerează modali­tăţi prin care atât consumatorii indivi­duali, cât şi cei industriali pot econo­misi energie şi bani. Astfel, C.E. îşi propune să finalizeze piaţa comună a energiei în 2014 şi să dezvolte şi mai mult infrastructura energetică. Aceas­ta pentru că o piaţă liberalizată şi mai bine coordonată ar stimula investiţiile şi concurenţa şi ar îmbunătăţi eficien­ţa în mai multe domenii. S-ar obţine astfel reduceri de preţuri şi condiţii concurenţiale mai echitabile în U.E.

Documentul sugerează că, pentru a reduce costurile, consumatorii indi­viduali şi cei industriali ar trebui să îmbunătăţească eficienţa energetică, utilizând produse care consumă mai puţin sau adoptând alte practici prin care să economisească energie. Con­su­matorii ar trebui, de asemenea, să cau­te ofertele cele mai avantajoase sau, dacă se poate, să-şi schimbe chiar şi fur­nizorii. Având în vedere că majorarea costurilor energiei afectează grav fa­miliile sărace, raportul invită Guvernele statelor membre să iniţieze măsuri de politică socială care să-i protejeze pe consumatorii vulnerabili. C.E. mai pre­cizează în acest document recent că diferenţele de preţ la energie între U.E. şi alte economii dezvoltate sunt în creş­tere. Agenţia Internaţională a Energiei estimează că aceste diferenţe vor re­duce cota U.E. din exporturile mondia­le de bunuri a căror producţie necesită un consum mare de energie (de exem­plu, ceramica, aluminiul şi oţelul).

Deşi U.E. ocupă încă primul loc la exporturile de asemenea bunuri, ar putea fi necesară intensificarea efortu­rilor de reducere a costurilor energiei prin îmbunătăţirea eficienţei energeti­ce. Astfel, potrivit raportului C.E., sta­tele comunitare trebuie să îşi continue eforturile depuse împreună cu parte­nerii internaţionali cu privire la sub­venţiile pentru energie şi la restricţiile la export. Dacă este necesar, statele comunitare trebuie, de asemenea, să protejeze anumiţi consumatori indus­triali prin transferuri fiscale şi prin scu­tiri şi reduceri ale impozitelor şi ta­xelor. “Se estimează că preţul energiei electrice va creşte pe termen scurt. De aceea, trebuie să investim în reţele inteligente de electricitate şi în tehno­logii îmbunătăţite de producţie, trans­port şi stocare a energiei. Combinate cu finalizarea pieţei comune a energiei, aceste măsuri ar trebui să asigure o scădere a preţurilor pe termen lung”, se mai arată în raportul discutat de C.E.

Dacă Europa va avea sisteme energetice flexibile, consumatori care reacţionează rapid, pieţe competitive şi o guvernanţă eficientă, va fi mai bine pregătită să ţină sub control viitoarele majorări de preţuri, să acopere investi­ţiile necesare şi să minimizeze creşte­rea costurilor.

Soluţii neclare pentru viitor

În România, preţul gazelor pentru populaţie a crescut la 1 ianuarie cu 1%, după cum este stabilit prin calendarul de liberalizare asumat faţă de F.M.I. şi Comisia Europeană. Pe ansamblu, însă, acest an va aduce, prin scumpiri succesive, un preţ cu 10% mai mare a facturii la gaze pentru consumatorii casnici.

În 2014 preţurile vor urca în patru trepte de 2 – 3% fiecare, pentru ca din 2015 creşterile să fie uşor mai mari, de 2 – 4%. Iar majorările vor continua cu aceeaşi frecvenţă până la finele anului 2018. În 2016 şi 2018, fiecare scumpire va fi de 3%, iar în 2015 şi 2017, de 2 – 4%, respectiv de 2 – 5%, dar pe ansamblul fiecărui an rata de creştere rămâne la 12%.

Conform opiniei unor economişti români, din cauza unor greşeli ale autorităţilor în negocierile cu F.M.I., consumatorii români vor plăti facturi tot mai mari la utilităţi. În timp ce majoritatea statelor europene con­tinuă să îşi protejeze consumatorii şi ţin preţurile la energie şi gaze la un nivel redus pentru populaţie, România va renunţa la acest lucru. De suferit va avea în primul rând populaţia care, din 2018, va trebui să îşi cumpere gazele şi curentul la preţul pieţei, fără niciun ajutor din partea Statului. În prezent, populaţia primeşte preponderent gaze din producţia internă, de două ori mai ieftine decât cele importate. Până în 2018, preţul pe care îl vor plăti românii va fi aşadar de circa două ori mai ma­re. Afectaţi vor fi cam toţi consuma­torii, în special cei care şi-au montat centrale pe gaz.

“În momentul de faţă este greu să se precizeze dacă trecerea pe sistemul de centrale cu gaze sau rămânerea în sistemul centralizat de termoficare va fi o soluţie fiabilă pe viitor, din punct de vedere al costurilor. Cert este că, pentru posesorii de centrale, următorii ani vor aduce creşteri mari, succesive, ale preţului gazelor, la care se adaugă şi taxa de mediu anunţată de autorităţi. În plus, din cauza politicilor unor pro­ducători de centrale, nu există interes ca unele din aceste instalaţii să aibă o viaţă prea lungă, şi pentru unele nu se vor mai găsi nici piese de schimb. Este greu de estimat ce se va întâmpla pe viitor la Timişoara. Este adevărat că şi Colterm utilizează gaze naturale, dar pe unele CET-uri se foloseşte mai mult cărbune, şi există şi variante de uti­lizare, pe viitor, de deşeuri sau paie, care sunt foarte ieftine”, spune Petru Olariu, preşedintele Federaţiei Aso­ciaţiilor de Locatari Timişoara. Repre­zentantul F.A.L.T. susţine că Autori­tatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utili­tăţi Publice a luat în discuţie această problemă, şi s-a sugerat că ar trebui ca la nivelul gospodăriilor să existe o tendinţă de restrângere a utilizării gazelor pentru gătit, şi o creştere a proporţiei de utilizare a energiei elec­trice.