Contrabanda de ţigări, din nou în creştere

captura tigariConsumul de ţigarete din România a rămas anul trecut relativ stabil, însă vânzările legale au scăzut cu 4%. Asta, în timp ce consumul de ţigarete de contrabandă şi contrafăcute a crescut cu 15%, cauzând statului pierderi de 311 milioane de euro.

Tendinţe inverse faţă de cele din Europa

Potrivit unui studiu al firmei de consultanţă KPMG, consumul total de ţigări a scăzut anul trecut cu 2%, la 26,56 miliarde de ţigarete, după ce declinul de 4%, la 23,28 miliarde de ţigarete, al pieţei legale, a fost compensat parţial de creşterea consumului de produse contrafăcute şi de contrabandă, la 2,9 miliarde de ţigarete. Ţigările care nu sunt comercializate pe piaţa locală, dar sunt introduse legal în România, precum cele aduse în urma unei călătorii, au stagnat anul trecut la 380 de milioane de ţigarete, reprezentând 1,4% din consumul local.

Ponderea consumului de ţigări de contrabandă şi contrafăcute a crescut de la 7,2% din total, în 2007, la 9,6%, în 2008, şi 13,8%, în 2009, în timp ce în 2010 a atins un nivel foarte ridicat, de 19,2%. Situaţia s-a normalizat în anii următori, când acest segment al pieţei a scăzut la 11,1% în 2011, respectiv la 9,3% în 2012, din consumul total, se arată în raportul KPMG. Anul trecut ponderea a fost de 10,9%.

Vânzările legale au scăzut cu 4% anul trecut, la 24,49 miliarde ţigarete, din care 1,21 miliarde au plecat pe piaţa externă, cu 9% mai puţin faţă de anul anterior.

Intrările de ţigarete pe piaţa românească au crescut cu 13% anul trecut, la 3,27 miliarde de ţigarete. Avansul a fost alimentat în principal de ţigaretele ieftine fabricate cu singurul scop de a fi traficate cu etichetare de duty free, care au înregistrat o creştere de circa 2,5 ori, la 1,12 miliarde ţigarete. Diferenţele de preţuri dintre România şi ţările vecine care nu sunt membre UE sunt ridicate, pieţele mai ieftine precum Republica Moldova, Ucraina şi Serbia reprezentând principala sursă de importuri.

Cea mai importantă sursă externă este Republica Moldova, în scădere însă cu 20% faţă de 2012, la 760 de milioane de ţigarete. Şi intrările legale de ţigarete din Ucraina au consemnat un declin considerabil, de 88%, la doar 70 de milioane de ţigarete.

Ţigaretele de contrabandă şi contrafăcute din Republica Moldova şi Serbia sunt şi ele în declin în România, fiind înlocuite de ţigaretele ieftine fabricate pentru a fi traficate cu însemne de duty free sau altele. Mai puţin de 1% din ţigaretele intrate în România din Republica Moldova şi Serbia sunt legale, restul fiind produse de contrabandă.

Ucraina este, însă, sursa pentru cea mai mare parte a ţigaretelor contrafăcute intrate anul trecut în România, circa 90% din totalul de 470 de milioane de ţigarete pe acest segment. Ţigaretele contrafăcute reprezintă 16% din totalul consumului ilegal din România (de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă).

Consumul de ţigarete legale necomercializate în România a stagnat la circa 380 de milioane anul trecut, principalele surse fiind Franţa, Italia, Portugalia, Germania şi Ungaria, destinaţii populare pentru călătorii. Întrucât preţurile sunt similare sau mai ridicate decât cele din România, ţigaretele aduse astfel sunt clasificate în categoria consumului legal.

“Dacă cele 2,89 miliarde de ţigarete contrafăcute şi de contrabandă consumate anul trecut în România ar fi fost cumpărate legal, veniturile din taxe obţinute s-ar fi situat la aproximativ 311 milioane de euro”, afirmă analiştii KPMG. Ţigaretele Jin Ling au cea mai mare pondere în volumul de produse de contrabandă şi contrafăcute intrate anul trecut în România, cu 630 de milioane, urmate de Winston – 460 de milioane, Marble – 230 de milioane, Pall Mall şi Ashima – ambele cu câte 200 de milioane de ţigarete.

Conform studiului KPMG, la nivelul Uniunii Europene, una din fiecare zece ţigarete consumate a provenit de pe piaţa neagră, dintre acestea 33% fiind “illicit whites”, astfel că pierderile statelor membre UE cauzate de comerţul ilegal s-au ridicat la aproximativ 10,9 miliarde euro. Totuşi, în timp ce numărul de “illicit whites” consumate a crescut cu 15%, în comparaţie cu 2012, per ansamblu, comerţul ilegal cu ţigarete în UE a înregistrat o scădere uşoară de la 11,1% în 2012 la 10,5% în 2013.

KPMG a constatat că nivelul cel mai ridicat de comerţ ilegal în 2013 s-a înregistrat în Letonia (28,8%), Lituania (27,1%), Irlanda (21,1%), Estonia (18,6%) şi Bulgaria (18,2%). De asemenea, cele mai mari volume de ţigări de contrabandă au fost consumate în Germania şi Franţa cu 11,3 miliarde şi, respectiv, 9,6 miliarde de ţigări de contrabandă.

În ceea ce priveşte preţul mediu al unui pachet de ţigări în Europa, cel mai ridicat este în Norvegia (11,66 euro), Irlanda (8,92 euro) şi Marea Britanie (8,15 euro), iar cel mai mic în Belarus (0,64 euro), Ucraina (0,88 euro) şi Macedonia (1,29 euro). În România, preţul mediu al unui pachet de ţigări era anul trecut de 2,81 euro (12,4 lei), în creştere cu 6,5% faţă de 2012, nivel asemănător celor din Polonia, Cehia şi Estonia.

Rezultate slabe după “permutările” de la Vamă

Conform rezultatelor studiului KPMG, o bună parte din ţigările de contrabandă continuă să intre în ţară, la tir, prin vămile de la frontierele comunitare. Raportat la acest aspect, trebuie menţionat faptul că într-un raport recent privind controlul vamal efectuat în România de structurile de specialitate, Curtea de Conturi face public un aspect puţin cunoscut: faptul că, din diverse motive, trei sferturi din declaraţiile vamale de import procesate de către structurile vamale nu au parte de niciun fel de verificări. Inspectorii Curţii de Conturi au constatat că, raportat la ultimul an verificat, “aproximativ 15% din declaraţiile vamale de import procesate au fost verificate fizic şi documentar, în timp ce 9% au fost verificate doar documentar, iar restul de 76% din importuri nu au fost supuse niciunei verificări faptice sau documentare cu privire la corectitudinea datelor înscrise în declaraţiile vamale de import.”

Raportat la vestul ţării – mai precis la Direcţia Regională de Accize şi Operaţiuni Vamale Timişoara – concluzia este că, în ultimul an supus verificării, au existat doar 6119 declaraţii vamale supuse controlului documentar şi fizic, 8.042 de declaraţii la care s-a efectuat doar control documentar, fără a se mai efectua control fizic şi 46.000 de declaraţii vamale la care nu s-a efectuat nici control fizic, nici documentar.

Sindicatele din sistem spun că acestea au fost rezultatele organizării “originale” făcute în sistemul vamal. “S-au creat la nivel de A.N.A.F.  aceste structuri anti-fraudă care nu au rezultate remarcabile, deocamdată cel puţin. Se raportează nişte încasări la buget din activitatea de control care nu sunt realiste, pentru că jumătate din amenzi sunt contestate. Iar raportările se fac în continuare pe constatări, nu pe încasări”, spune Voinea Negoiţă, vicepreşedintele Sindicatului Vameşilor şi Poliţiştilor “Pro Lex”. 

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro