Contrabanda cu ţigări revine spectaculos în vestul ţării

Banatul, a treia zonă în topul regional al contrabandei

Contrabanda cu ţigări a atins anul trecut un nivel îngrijorător, comparabil cu cel al perioadei de glorie a magazinelor de tip duty-free, potrivit unui studiu pe această temă al companiei de cercetare Novel Research. Zona de vest se clasează pe locul trei în topul contrabandei pe regiuni.

 

Ţigările „cheap whites” şi ucrainene încep să facă legea şi în vestul ţării

După ce închiderea magazinelor de tip duty-free a dus la o perioadă de acalmie şi în vestul ţării, în ceea ce priveşte contrabanda cu ţigări, fenomenul pare să ia din nou proporţii îngrijorătoare.

Conform datelor companiei de cercetare Novel Research, piaţa neagră a ţigărilor a înregistrat în 2016 un nivel mediu de 16,8%, în creştere faţă de media anuală din 2015 (care a fost 16. Procentul din 2016 reprezintă cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011 până în prezent.

Regiunea de vest ocupă locul trei în topul regiunilor cele mai afectate de acest fenomen, cu un procent al pieţei negre de 23,8%, în creştere cu 0,7% faţă de 2015. Pe locul întâi se situează în clasament regiunea de nord-est, care a fost cea mai afectată de comerţul ilegal cu ţigarete pe tot parcursul anului 2016, situându-se la 41,9%, în creştere cu 4,5% faţă de 2015 şi regiunea regiunea sud-vest cu o cotă de 24,4%, de asemenea în creştere în 2016 comparativ cu anul precedent.

Din punct de vedere al provenienţei, categoria „cheap whites” (ţigări care pot fi produse legal iniţial, în ţări cu regim de accizare foarte relaxat, şi apoi traficate) a continuat să deţină şi în 2016 cea mai mare pondere (58,2%), urmată de produsele provenite din Ucraina (20%, în creştere cu 5,4 p.p. comparativ cu 2015) şi Moldova (14,9%, în scădere cu 5,7 p.p. faţă de anul precedent). Ponderea produselor provenite din Serbia se situează la 2%, nivel relativ constant faţă de 2015.

În 2016, statul a pierdut circa 672 milioane de euro, bani care în loc să meargă către priorităţile guvernamentale au ajuns în buzunarele contrabandiştilor. Deşi creşterea pieţei negre a fost limitată de eforturile comune ale industriei şi Autorităţii Vamale, devine clar că 2017 va fi un an de test pentru statul român. Statul va trebui să implice toate autorităţile de control pentru a lupta cu tendinţa de creştere a pieţei negre din ultima jumătate de an. Şi asta pentru că după 20 mai, când legea de transpunere a Directivei Europene a Tutunului îşi va produce toate efectele, traficanţii vor putea aduce din ţările vecine ţigări nu doar la jumătate din preţul la care sunt vândute în România, ci şi neconforme cu standardele europene”, a afirmat pe această temă Ileana Dumitru, Director Legal & External Affairs a companiei British American Tobacco România.

 

Echipele canine, resuscitate

Dorel Fronea, vicepreşedinte ANAF şi coordonator al activităţii structurilor vamale a precizat  că tocmai din cauza creşterii alarmante a contrabandei, s-a venit cu iniţiativa „reactivării” instrumentelor anti-contrabandă din vechile structuri vamale, „decimate” de reorganizări succesive. „Am demarat reoperaţionalizarea structurilor vamale şi am relansat şi eficientizat echipele canine, iar în ianuarie 2017 am reînfiinţat echipele mobile”, spune Dorel Fronea.

„Avem, iată, un vicepreşedinte la ANAF care se ocupă preponderent de acest segment. S-a decis reînfiinţarea echipelor mobile şi a echipajelor canine, adică a lucrurilor bune distruse de vechile reorganizări. Cu toate că nu poţi în şase luni să faci ce n-ai făcut ani de zile. Acum sistemul vamal trebuie să se descurce cu aproximativ 2000 de oameni, şi strategiile anti-contrabandă ar trebui să prevadă angajarea şi pregătirea de personal, care apoi să fie şi păstrat. Pentru că s-a văzut ce se întâmplă dacă îi dai afară pe cei pregătiţi”, ne-a declarat Negoiţă Voinea, vicepreşedintele Sindicatului Naţional al Poliţiştilor şi Vameşilor ProLex.

Articol scris de

jurnalist Timpolis, mircea.pavelescu@timpolis.ro