Consumul de pungi de plastic, redus drastic până în 2020

Pungi plasticÎn câţiva ani, pungile de plastic vor deveni o raritate, structurile europene intenţionând să limiteze drastic consumul acestor ambalaje care se degradează foarte greu. Din păcate, şi pe plan local, pungile de plastic şi PET-urile reprezintă încă un procent destul de mare din totalul deşeurilor municipale colectate.

 

Magazinele nu vor mai acorda gratuit pungi de plastic

Conform propunerilor legislative adoptate în 16 aprilie 2014 de Parlamentul European, statele membre vor fi obligate ca până în 2017 să reducă la jumătate cantitatea de pungi de plastic utilizate şi cu cel puţin 80% până în 2019. Ele vor putea utiliza măsuri cum ar fi taxele, restricţiile pe piaţă sau interdicţia totală pentru a împiedica magazinele să ofere pungi de plastic gratuit, cu excepţia celor foarte uşoare, utilizate pentru a împacheta alimentele, cum ar fi carnea crudă, peştele, produsele lactate. Pungile de plastic utilizate pentru a împacheta alimentele de tip fructe, legume şi dulciuri ar trebui înlocuite până în 2019 cu pungi din hârtie reciclabilă sau biodegradabile şi cu pungi care ar putea deveni compost.

În cadrul dezbaterilor s-a apreciat că pungile uşoare de plastic, mai subţiri de 50 de microni – marea majoritate a pungilor de plastic utilizate în UE având aceste caracteristici – sunt mai puţin reutilizabile decât modelele mai groase şi devin mai uşor gunoi, acestea având o capacitate mai mare de a polua mediul.

Potrivit statisticilor europene, în 2010 fiecare cetăţean UE a utilizat, estimativ, 198 de pungi de plastic, dintre care aproximativ 90% erau din cele uşoare. Conform studiului de impact al Comisiei Europene, peste 8 miliarde de pungi de plastic au devenit deşeuri în UE în anul 2010.

Pungile de plastic se degradează în aproximativ 400 de ani, ceea ce le transformă în cel mai nociv mijloc de poluare. În unele ţări dezvoltate, pungile de plastic sunt incinerate, dar prin ardere plasticul poluează aerul şi produce degradarea rapidă a solului. Reciclarea nu este nici ea o soluţie. Pentru a recicla o tonă de pungi de plastic, costurile se ridică la 4.000 de dolari. Aceeaşi cantitate se vinde pe piaţa materiilor prime cu numai 32 de dolari. Soluţia pentru a diminua efectele nocive asupra mediului este încetarea producerii şi folosirii pungilor de plastic.

Pe plan european, prima ţară care a interzis punga de plastic gratuită a fost Irlanda. Din 2002, irlandezii plătesc în supermarket 15 eurocenţi pentru o pungă. Până la introducerea acestei măsuri, fiecare irlandez folosea, în medie, 342 de pungi pe an. După interzicerea pungii gratuite, în doar o jumătate de an s-au strâns, cu banii din pungi, 3,5 milioane de euro, care au fost folosiţi pentru proiecte de mediu.

În final, măsură a determinat reducerea cu 90% a numărului de pungi de plastic în Irlanda.

În România, taxa pe pungă, numită „ecotaxă", a fost instituită, începând din ianuarie 2009. Potrivit unui ordin de ministru al Mediului din 2008, „obligaţia de a calcula şi plăti ecotaxa de 0,2 lei/bucată revine operatorilor economici care introduc pe piaţa naţională pungi având mânere integrate sau aplicate, de tip sacoşă-banană sau maiou, oricare ar fi destinaţia şi modul de comercializare/distribuire a acestora”. Prin introducerea acestei taxe, în doar câţiva ani s-a redus consumul exagerat de sacoşe, producţia scăzând cu cel puţin 20-25%.

Conform Hotărârii pentru aprobarea bugetului de venituri şi cheltuieli pe anul 2013 al Fondului pentru mediu şi al Administraţiei Fondului pentru Mediu, veniturile din ecotaxă sunt estimate la 22 de milioane de lei.

Deşeurile municipale timişorene, pline de PET-uri şi pungi

Conform Planului Judeţean de Gestionare a Deşeurilor, realizat de către Consiliul Judeţean Timiş, venitul populaţiei din Timiş are o importanţă semnificativă în generarea deşeurilor. În general, nivelul ridicat de trai şi urbanizarea generează cantităţi mari de deşeuri pe cap de locuitor (zonele rurale din judeţ generează între 0,3 – 0,4 kilograme pe zi în timp ce locuitorii zonelor urbane generează 0,9 kilograme pe zi). Se estimează că fiecare timişean produce, în medie, peste 270 de kilograme de deşeuri pe an. Din păcate, o mare parte din aceste deşeuri sunt formate din cele greu biodegradabile.

“Multe din deşeurile municipale sunt formate, într-adevăr, din ambalaje, cu destul de multe PET-uri şi pungi de plastic”, spune comisarul-şef Lorinczi Mariana, de la Comisariatul Judeţean Timiş al Gărzii Naţionale de Mediu.

Print Friendly, PDF & Email