Comisia Europeană a cerut României să respecte legislaţia U.E., asigurând echilibrul financiar al administratorului infrastructurii feroviare, prin acordarea de stimulente, pentru a permite astfel reducerea costurilor şi tarifelor practicate de companie. Totodată, a cerut creşterea investiţiilor în infrastructura feroviară, segment deficitar şi în vestul ţării.

Comisarii europeni, îngrijoraţi de starea economică a C.F.R.

Într-o luare de poziţie recentă, Comisia Europeană îşi exprimă îngrijorarea cu privire la echilibrul financiar al principalului administrator al infrastructurii din România, în anii următori, şi atrage atenţia că tarifele aplicate trenurilor de marfă sunt printre cele mai mari din Europa. “Reţeaua feroviară a fost afectată de deficite semnificative, tot mai mari de la un an la altul, în timp ce tronsoane mari ale reţelei nu au fost menţinute în stare bună. În acelaşi timp, administratorul infrastructurii nu este stimulat să reducă costurile şi tarifele”, se arată în documentul C.E., transmis autorităţilor române.

Executivul european aminteşte că Directiva privind spaţiul feroviar unic european solicită statelor membre să asigure echilibrul financiar al administratorului infrastructurii prin intermediul unor stimulente eficiente, în vederea reducerii costurilor şi a tarifelor. Comisia Europeană se referă la tariful de utilizare a infrastructurii, taxă stabilită de C.F.R. pentru operatorii de transport, care acoperă peste 90% din veniturile administratorului reţelei.

Totodată, Comisia subliniază că, în timp ce toate coridoarele feroviare principale din România sunt electrificate, trenurile diesel trebuie să contribuie la finanţarea echipamentului electric al căilor ferate la acelaşi nivel ca trenurile electrice. C.E. anunţă că, având în vedere că directiva U.E. limitează tarifele la costurile directe ale serviciilor de transport feroviar, solicită României să nu impună aceste tarife trenurilor diesel.

Nicio investiţie importantă în infrastructura feroviară din Timiş

Nemulţumirile C.E. legate de lipsa de investiţii consistente în infrastructura feroviară sunt justificate, spun surse din sistem. Potrivit unor studii făcute la nivel naţional, aproape 40% din reţeaua de cale ferată şi peste 60% din numărul total de poduri şi podeţe au depăşit termenul-limită la care ar fi trebuit reparate. Potrivit unui raport recent al C.F.R. S.A., linia de cale ferată are nevoie de investiţii de 900 de milioane de euro pentru a asi­gura viteza standard europeană de 160 de kilometri pe oră.

Conform unor reprezentanţi ai sindicatelor feroviare, pe relaţii cum sunt Bucureşti – Timişoara sunt porţiuni, precum ar fi zona Balota, pe care se circulă şi cu 10 – 15 kilometri pe oră, din cauza stării extrem de proaste a infrastructurii. Situaţie paradoxală, în condiţiile în care această magistrală este şi cea mai importantă din ţară. Iar intervenţiile sunt foarte grele, pentru că se circulă pe un singur fir, iar ca să se facă lucrări de reparaţii şi modernizare de amploare ar trebui ca întreaga circulaţie să fie oprită, pe o perioadă indefinită, lucru care ar crea destule probleme.

Conform aceloraşi surse, relaţia Timişoara – Bucureşti a ajuns să fie cea mai proastă linie interoperabilă din vestul ţării, pe segmentul Lugoj – Caransebeş, şi se poate constata cum, de la an an la an, durata călătoriei Timişoara – Bucureşti se lungeşte, din cauza limitărilor de viteză cauzate de starea infrastructurii.

“Din păcate, în ultimii doi ani nici nu s-au realizat investiţii importante pe infrastructura feroviară în Timiş, deşi ar fi fost mare nevoie. Acum se lucrează în vestul ţării pe segmentul Curtici – Arad – Simeria, deşi porţiunea Timişoara – Lugoj – Caransebeş stă mult mai rău din punct de vedere al infrastructurii”, spune Petrică Stoian, liderul Sindicatului Mişcare Comercial Timiş.