Clădirile cu risc seismic din Timişoara, la coada listei de priorităţi pentru administraţia judeţeană

Cladire cu bulina rosiueDeşi există temeri cu privire la posibilitatea producerii unui cutremur în următorii ani, nu sunt prea multe preocupări legate de măsuri preventive, nici la nivel central, dar nici local. În privinţa Timişului, Ministerul Dezvoltării transmite că încă aşteaptă de la Consiliului Judeţean lista cu imobilele-problemă din Timişoara.

 

Timişoara nu există în lista de priorităţi

Deputatul timişean Cornel Sămărtinean a solicitat, în urmă cu câteva săptămâni, Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice lămuriri cu privire la includerea în programele naţionale de reabilitare şi consolidare a unor imobile din Timişoara cu risc crescut de dărâmare în caz de seism. Asta, mai ales că, după cum preciza parlamentarul timişean, anul acesta Guvernul i a prevăzut alocarea a 25.000.000 de lei pentru consolidarea acestor clădiri, faţă de anul trecut, când s-au cheltuit doar 21% din totalul fondurilor alocate.

Cornel Sămărtinean a dorit să afle dacă Ministerul Dezvoltării Regionale a inclus până la sfârşitul acestui an şi Timişoara în programul de consolidare a clădirilor cu risc seismic, care este numărul de clădiri fi vizate de acest program şi suma alocată Timişoarei.

Răspunsul ministerului, furnizat zilele trecute, este relevant pentru a arăta gradul de preocupare al autorităţilor cu privire la această problemă. Reprezentanţii ministeriali spun că nu au inclus Timişoara în niciunul dintre programele de reabilitare, pentru că nu a primit de la Consiliul Judeţean Timiş lista cu imobilele cu grad ridicat de risc. „Consiliul Judeţean Timiş nu a transmis Ministerului Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice, în conformitate cu reglementările OG nr. 20/1994, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, propunerile cu clădirile de locuit multietajate încadrate în clasa I de risc seismic şi care prezintă pericol public, situate în Municipiul Timişoara, în vederea includerii acestora în programul de acţiuni privind proiectarea şi execuţia lucrărilor de consolidare pentru reducerea riscului seismic”, preciza, în răspunsul dat, viceprim-ministrul Vasile Dâncu.

 

Un program „Rabla” pentru clădiri?

Lipsa de interes cu privire la acest subiect este cu atât mai greu de înţeles cu cât Timişoara este unul dintre oraşele cu un număr foarte mare de clădiri vechi, o bună parte din ele şubrezite de trecerea timpului.

Direcţia de Urbanism din cadrul Primăriei Timişoara a întocmit, în 2007, o listă provizorie a clădirilor multietajate din oraş, identificate cu risc seismic, listă ce conţine 588 de blocuri, imobilele vizate fiind cele construite înainte de anul 1978. Conform aceloraşi estimări iniţiale, cele mai expuse clădiri din Timişoara în cazul unui cutremur de peste 5 grade pe scara Richter, sunt cele aflate în centrul istoric al oraşului, ridicate în secolul al XVIII-lea, din zidărie şi cărămidă. Lista nu a mai fost, însă, actualizată.

Un alt studiu, al Institutului de Proiectări din Timişoara, avertiza că, în oraş, din 40 de clădiri istorice analizate, majoritatea au un risc de peste 50% de prăbuşire în cazul unui seism. Cele mai multe sunt în centrul istoric, fiind ridicate în secolul al XVIII-lea. Clădiri vechi, cu risc seismic mare au mai fost identificate pe străzile Eugeniu de Savoia, Al. Odobescu, Ştefan cel Mare, Martir S. Iordan şi pe Intrarea Lupului.

De altfel, Direcţia de Urbanism a Primăriei Timişoara a notificat 400 de Asociaţii de Proprietari, cărora le-a cerut să ia măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente. Aceeaşi Direcţie a identificat şi notificat proprietarii a 48 de clădiri degradate. Cu toate acestea, puţini sunt cei notificaţi care au resursele necesare să întreprindă ceva concret pentru reducerea riscului seismic al imobilelor în care locuiesc.

„Mie mi se pare util acest program al marcării clădirilor cu risc crescut cu bulină roşie doar dacă este urmat de acţiuni concrete de reabilitare şi consolidare, cu sprijinul Guvernului. Proprietarii sunt, în general, oameni bătrâni, şi ştim cât de mari sunt pensiile şi cam cât costă materialele de construcţie. Trebuie văzut de asemenea şi câtă siguranţă oferă această reabilitare. Pentru că, în privinţa imobilelor care nu sunt de patrimoniu, ar trebui văzut dacă nu s-ar impune un program similar celui denumit «Rabla» pentru autoturisme.  Adică unele clădiri vechi presupun cheltuieli mult mai mari de reconsolidare, decât dacă ar fi demolate, şi reconstruite”, spune drectorul Observatorului Seismologic din Timişoara, Dan Rău.

Print Friendly, PDF & Email