Centura Sud şi Centrul Multimodal Timişoara, menţionate în cea mai recentă formă a Master Planului de Transport

Sursele de finanţare şi modul în care vor fi prioritizate proiectele, trecute sub tăcere

centura timisoareiCea mai recentă formă a Master Planului General de Transport menţionează Centura Sud şi Centrul Multimodal Timişoara , dar nu se face nicio referire la sursele de finanţare sau la modalitatea de prioritizare a proiectelor.

 

Proiecte admise, dar fără menţionarea explicită a surselor de finanţare

Cea mai recentă variantă a Master Planului General de Transport, prezentată public, marţi, de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, relevă faptul că două dintre obiectivele de interes major pentru Timişoara, care nu fuseseră incluse iniţial în documentul programatic pentru intervalul 2014 – 2030, au fost, în cele din urmă, introduse în document: Centura Sud şi Terminalul multimodal Timişoara. Documentul nu face însă nicio referire la modul în care vor fi prioritizate proiectele şi nici la posibilele surse de finanţare.

Potrivit celei mai recente versiuni a Master Planului, în categoria proiectelor din sectorul rutier, la secţiunea „Variante de ocolire”, figurează – cu menţiunea că acest obiectiv a fost inclus după retestare – Centura Sud a Timişoarei, în lungime de 20 de kilometri, cu o valoare estimată la 124 milioane de euro.

La capitolul „Sector multimodal”, figurează şi Terminalul multimodal Timişoara, al cărui cost estimat este de 1,5 milioane de euro.

Finanţarea, o problemă

Sursele de finanţare identificate de elaboratorii documentului pentru intervalul 2014 – 2030 ar acoperi, însă, doar 34,985 de miliarde de euro cheltuieli, dintr-un total necesar de fonduri estimat la 48,186 de miliarde de euro.

Din evaluarea raportului dintre nevoile financiare şi resursele financiare pentru investiţiile din domeniul rutier reiese că ar putea fi disponibili, din diverse surse de finanţare, 17,842 de miliarde de euro, dintr-un total necesar de 26,521 de miliarde de euro.

În ce priveşte sectorul multimodal, sursele de finanţare pot oferi 133 de milioane de euro, dintr-un necesar total estimat la 142.5 milioane de euro.

Numărul de kilometri de autostradă s-a dublat. Pe hârtie.

Din analiza celei mai recente versiuni a Master Planului, rezultă şi că, în urma dezbaterii publice, au fost prevăzuţi cu 645 de kilometri de autostradă în plus, adică 1.301 kilometri de autostradă.

În ce priveşte drumurile expres, varianta finală este mai zgârcită cu 348 de kilometri faţă de propunerea iniţială, care viza realizarea a 2.226 kilometri de drumuri expres.

Cât despre drumurile Trans Regio, şi la această secţiune s-a operat o diminuare cu 64 de kilometri faţă de propunerea iniţială, care însuma 2.918 kilometri. Secţiune la care este menţionat şi drumul expres care leagă Lugojul de Craiova, a cărui lungime prevăzută este de 246 de kilometri şi căruia îi sunt alocate1,961 milioane euro (fără TVA).

Situaţia a rămas neschimbată în urma dezbaterii publice în ce priveşte propunerea de realizare a 293 de kilometri de drumuri Euro Trans. Secţiunea care include şi proiectul A1 Timişoara – Moraviţa, cu o lungime de 59 de kilometri şi o valoare estimată de 29,5 milioane de euro, fără TVA.

În ce priveşte sectorul feroviar, proiectul prevede reabilitarea şi optimizarea porţiunii de cale ferată Timişoara – Arad, cu lungimea de 57 de kilometri, pentru viteza proiectată iniţial de 160 km/h, precum şi reabilitarea la viteză sporită a porţiunii de cale ferată Strehaia – Caransebeş – Timişoara, cu o lungime de 264 de kilometri. Valoarea aferentă acestor investiţii, preconizate să se realizeze din fonduri europene, este de 2,242 milioane de euro.

Pentru porţiunea de cale ferată Timişoara – Stamora Moraviţa sunt prevăzute lucrări de reabilitare la viteza proiectată şi de electrificare, pe o lungime de 56 de kilometri. Valoarea aferentă investiţiei, susţinută din fonduri europene, este estimată la 136 milioane de euro, fără TVA.

La secţiunea de intervenţii vizând ameliorarea infrastructurii aeroportuare, dintr-un total de 588,2 milioane de euro, sunt prevăzute 78,3 milioane de euro pentru Aeroportul Internaţional Timişoara.

Proiectele Timişului, preconizate să fie finalizate după 2020

Aeroport Timisoara Foto AITÎn forma iniţială a Master Planului erau menţionate ca obiective de infrastructură de interes major pentru Timiş şi pentru Timişoara doar drumul expres Lugoj – Craiova, preconizat a fi finalizat în perioada 2021 – 2030, şi proiectul de extindere a terminalului de pasageri a Aeroportului Internaţional „Traian Vuia” Timişoara. Acest proiect era structurat în două etape (una al cărei termen de finalizare era prevăzut a fi anul 2020, cealaltă, în 2025). Suma prevăzută, în valoare totală estimată de aproximativ 78,3 milioane euro, ar fi trebuit să slujească, potrivit elaboratorilor documentului, şi la întocmirea unui studiu menit să decidă asupra oportunităţii realizării unui terminal cargo pe Aeroportul Timişoara.

Master Planul prezentat iniţial susţinea, de asemenea, necesitatea revigorării şi modernizării unor terminale intermodale, în acest moment inactive. Pe lista acestora era menţionat, alături de terminalul intermodal Iaşi (Socola), şi terminalul desemnat de elaboratorii studiului drept Timişoara (Semenic). Revitalizarea obiectivului menţionat era menită să facă parte dintr-o serie de obiective operaţionale care să contribuie la dezvoltarea unei reţele “open user” de terminale de marfă care să deservească regiunile cu cea mai mare cerere potenţială din România, precum şi oraşele şi pieţele mari ale UE din Bulgaria şi Ungaria.

După aprigele dispute purtate cu privire la posibilitatea de realizare a unui centru intermodal la Recaş şi, ulterior, la Remetea Mare, elaboratorii Master Planului păreau, astfel, să dea câştig de cauză, dintr-o singură trăsătură de condei, unei a treia locaţii: o staţie de cale ferată situată la joncţiunea dintre teritoriile administrative ale Timişoarei şi ale Girocului, care dispune de patru linii de cale ferată, de două macarale pentru mutat containere şi de spaţii de depozitare întinse pe o suprafaţă totală de aproximativ 5.300 de metri pătraţi.

Strategia de dezvoltare a infrastructurii de transport, un document  achitat şi ulterior ignorat

Master Planul General de Transport al României a stârnit numeroase polemici, atât la nivel local, cât şi naţional, inclusiv din pricina nemenţionării explicite a unor obiective apreciate a fi de interes major. În pofida faptului că documentul elaborat a fost unul extrem de costisitor, autorităţile achitând mai bine de 9,5 milioane de euro companiei AECOM Ingenieria SRL, care l-a redactat, se pare că prevalent în deciderea destinului investiţiilor majore în infrastructura de transport a viitorilor aproape 16 ani va fi factorul politic. Cel puţin aşa a lăsat să se înţeleagă recent actualul ministru al Comunicaţiilor şi Societăţii Informaţionale, deputatul PSD de Timiş Sorin Grindeanu.

Acesta a declarat explicit că soarta Centurii Sud a Timişoarei depinde numai de un viitor consens politic, convenit în cadrul unei viitoare dezbateri din Parlament a Master Planului. De altfel, pentru această abordare pledează şi declaraţiile recente ale premierului Victor Ponta, care insistă pentru semnarea unui pact naţional pe cel puţin zece ani în domeniul transporturilor, menit să garanteze continuitatea proiectelor naţionale de infrastructură.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis