Cel mai mare aqua-park din Europa sud-estică, amenajat la Dudeştii Noi

Aquapark Dudestii Noi machetaCum majoritatea timişorenilor continuă să facă turism de aqua-park în Ungaria, în lipsa unei astfel de investiţii în zonă, se vorbeşte de multă vreme de posibilitatea ca măcar un aqua-park comparabil cu cel al vecinilor maghiari să se construiască în Timiş. Au fost vehiculate în ultimii ani numeroase idei şi locaţii – de la Sânnicolau Mare până la comunele limitrofe Timişoarei. Până la urmă însă singurul proiect care pare să aibă şansele cele mai mari de realizare este cel din comuna Dudeştii Noi, în varianta în care nu ar fi dependent de vreo finanţare de la buget, ci ar fi realizat cu fonduri europene.

 

Un proiect în care Primăria Dudeştii Noi crede

Sunt deja ani buni de când Primăria Dumbrăviţa se zbate să găsească fondurile pentru demararea investiţiei aferente celui mai mare aqua-park din Europa de Est. Şi cum cu bani de la buget a devenit evident destul de repede că sunt şanse extreme de mici de materializare în viitorul apropiat, banii europeni obţinuţi printr-un proiect au rămas singura opţiune de materializare.

Primăria Dudeştii Noi spune că proiectul este esenţial pentru viitorul comunei şi nu numai, pentru că aqua-park-ul “Universul apei” va fi un proiect de impact regional. “Dacă acum majoritatea timişorenilor şi arădenilor merg la unguri pentru a se relaxa într-un aqua-park, odată cu implementarea acestui proiect, care ar putea fi cel mai mare din zonă, vor avea o astfel de zonă de agrement mai aproape de casă”, spun reprezentanţii Primăriei Dudeştii Noi.

Aceştia spun că o asemenea de investiţie ar fi o sursă uriaşă de venituri pentru localitate, în condiţiile în care veniturile la buget scad. Proiectul a fost scris de compartimentul de dezvoltare locală al Primăriei Dudeştii Noi, valoarea sa fiind de aproximativ 15.000.000  de euro, din care 30% cofinanţare.

Proiectul cuprinde realizarea a cinci bazine exterioare şi a trei bazine interioare de recreere şi agrement, diverse tobogane şi accesorii acvatice de distracţie, un centru spa, o sală de sport, o sală multifuncţională, un bazin olimpic de înot, un sediu administrativ, magazine şi restaurante, 350 de locuri de parcare, un lac artificial, o plajă pentru bronzat, zone verzi şi o mică pădure în jurul centrului.

Un parteneriat cu Consiliul Judeţean şi Primăria Timişoara

Pentru a putea sustine cofinanţarea, Primăria Dudeştii Noi a realizat demersuri la nivelul Consiliului Judeţean şi al Primăriei Timişoara pentru un parteneriat. 

Proiectul privind înfiinţarea unui parc turistic şi de agrement a fost depus spre finanţare în 2010, în cadrul Programului Operaţional Regional Axa 5 – Dezvoltarea turismului. Potrivit procedurilor, fondurile europene se alocau după regula „primul venit, primul servit”, iar proiectul s-a situat atunci al doilea în ordinea de aprobare, din rezerva de proiecte. Primăria Dudeştii Noi a primit o adresă de la Agenţia Regională de Dezvoltare 5 Vest prin care administraţia locală a fost înştiinţată că acest proiect, aşteptat cu atât interes nu doar de timişeni ci şi de cei din judeţele Arad, Caraş-Severin şi Hunedoara, va primi finanţare, cu condiţia ca termenul de execuţie să nu depăşească data de 31 iulie 2015, termen maxim pentru implementarea tuturor proiectelor aferente finanţărilor europene 2007 – 2013.

Primăria Dudeştii Noi a avut, însă, rezerve legate de posibilitatea încadrării în acest termen, din cauze obiective. Reprezentanţii administraţiei locale spun că termenul de doi ani este unul imposibil de respectat, pentru că, iniţial, termenul asumat pentru proiect era de trei ani, or reducerea acestuia la mai puţin de doi ani făcea practic imposibilă realizarea procedurilor de achiziţie publică, realizarea planului de urbanism zonal, obţinerea avizelor necesare şi execuţia propriu-zisă a proiectului. Toate aceste operaţiuni puteau fi efectuate abia după semnarea contractului de finanţare, care ar fi fost parafat după parcurgerea unor etape de evaluare şi selecţie a proiectului. În aceste condiţii, perioada pentru implementarea proiectului se reducea substanţial.

Alin Nica“Noi am făcut un prim proiect, însă nu ne-am mai încadrat în timpul de implementare, care ar fi fost foarte scurt. De aceea acum o vom lua de la capăt cu un nou proiect, bazându-ne pe un parteneriat cu Consiliul Judeţean Timiş şi Primăria Timişoara. Iniţial Primăria Timişoara susţinea că nu este interesată de proiect. Între timp însă, se pare, şi-a reconsiderat poziţia, dorind un parteneriat cu noi. Aşadar, proiectul va fi iniţiat sub auspicii noi, cu şanse mult mai mari de implementare rapidă. Probabil, Municipalitatea timişoreană şi-a dat seamă de potenţialul acestui proiect, şi de faptul că de el ar beneficia din plin timişorenii, care nu au un alt loc de agrement asemănător în apropierea oraşului”, ne-a declarat primarul liberal al comunei Dudeştii Noi, Alin Nica.

Primăria Dudeştii Noi mizează pe faptul că acest proiect va genera dezvoltare, locuri de muncă, creşterea nivelului de trai al locuitorilor, şi venituri suplimentare la bugetul local cu care se pot realiza alte investitii in comuna.

Discuţii în contradictoriu la Primăria Timişoara

Grupul PSD din Primărie se opunea acestui proiect, susţinând că se poate realiza în Timişoara, nu la Dudeştii Noi. Viceprimarul social-democrat al Timişoarei, Traian Stoia, afirma că a avut discuţii în cadrul PSD, după ce s-a găsit izvorul termal la Michelangelo, în spatele sediului central al BRD, şi că a fost identificat şi un teren în Ghiroda Nouă, care aparţine Primăriei, unde putea fi ridicat un aquapark. “Din punctul nostru de vedere e mai bine să se facă în Timişoara, pe terenul Municipalităţii”, spunea Traian Stoia.

În replică, primarul liberal al Timişoarei, Nicolae Robu, anunţa că nu crede că Municipalitatea are suficient spaţiu şi, în plus, declara el, trebuie avute în vedere şi costurile. “Cât costă un teren, ce se poate face. Noi facem un Aqua Magic care să fie cel mai mare, cum am scris, de pe o rază de 300 de kilometri. Nu facem o jucărie”, a mai spus Timişoarei.

Ungaria a fructificat mai bine apele geotermale

Aquapark GyulaTeoretic, judeţele din vestul României au un potenţial turistic mult mai bun decât cele din estul Ungariei, prin relieful variat, prin rarităţile legate de floră şi faună, printr-un cadru natural mai plăcut. Practic, veniturile impresionante pe care le obţin din turism staţiunile balneare din estul Ungariei dovedesc că lucrurile nu stau aşa şi că potenţialul turistic este un punct de plecare, dar nu este suficient.

Maghiarii au reuşit să exploateze la maximum o resursă de care nici Timişul nu duce lipsă : apele termale. De fapt, se estimează că, până la un anumit moment, în urmă cu 40 – 50 de ani, vecinii maghiari nici nu ştiau că dispun de această resursă şi şi-au dat seama de acest lucru după ce o serie de prospecţii geologice, făcute în Timiş în anii ’60 au scos la iveală potenţialul resurselor geotermale. Tot atunci s-au descoperit şi resursele de apă termală din zona Dudeştii Noi, pe care se bazează şi proiectul aqua-park-ului.

De la acest punct comun s-a plecat şi în România, şi în Ungaria. Însă ce s-a reuşit să se facă în ţara vecină a eclipsat până acum orice tentativă de exploatare a acestei resurse din România. În Ungaria, staţiuni precum Gyula, ca şi alte staţiuni maghiare similare, specializate pe turismul balnear şi aqua-park-uri, demon­strează că e posibil să realizezi un reper turistic plecând de la un avantaj natural minor: ape termale. În prezent, Gyula atrage anual peste 20.000 de turişti români, dintre care majoritatea vin din Arad şi Timişoara.

O altă staţiune climaterică, Duszoboszlo, botezată “Mecca reumaticilor”, are cel mai mare complex de băi termale din Europa, unde, spun reprezentanţii staţiunii, o cură de două – trei săptămâni are un efect de 90% în afecţiunile cronice ale organelor motorii şi afecţiuni ginecolo­gice şi dermatologice. Complexul este întins pe 30 de hectare, având 13 piscine, aqua park şi trei bazine cu apă termală, ce oferă 40 de tipuri de tratamente pe ba­ză de apă termală controlată şi certificată, printre care gimnastică medicală, masaje medicale, soft-laser, inhalare, electroterapie, magnetoterapie, fototerapie. Un sejur în staţiunea maghiară costă 300 de euro, şi administratorii staţiunii nu duc deloc lipsă de turişti.

Un complex similar, realizat în vestul ţării, ar fi adus venituri considerabile la bugetul de stat. Aceasta cu atât mai mult cu cât resursele din Timiş sunt, în multe cazuri, mai bogate decât cele din Ungaria. Grosimea mică a scoarţei terestre, precum şi sistemul de falii tectonice au făcut ca în Timiş să existe rezervoare de ape termale mari şi uşor accesibile. Specialişti de la Departamentul de Geografie al Universităţii de Vest Timişoara spun că încă din urmă cu 50 de ani s-a descoperit că, pe lângă perspective promiţătoare legate de zăcăminte de petrol şi gaze naturale, Timişul are şi un potenţial bun de exploatare în ceea ce priveşte apele termale. La forajele de atunci s-a găsit apă termală, iar rezultatele erau încurajatoare. S-au făcut foraje în zonele Jimbolia, Biled, Călacea, Cherestur, Diniaş, Dumbrăviţa, Dudeştii Noi, Grăniceri Vest, Lovrin, Moraviţa, Partoş, Şandra Sud şi Teremia.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro