Ştiri din rubrica Special


65 de ani de la “Rusaliile negre”

Peste 40.000 de bănăţeni au fost deportaţi în Bărăgan în noaptea de 17 spre 18 iunie 1951

În cumplita noapte de 17 spre 18 iunie 1951, cunoscută şi ca Rusaliile negre, mai mult de 40.000 de bănăţeni au fost deportaţi în pustietatea Bărăganului. S-a întâmplat la câteva zile după ce peste 30.000 de oameni din Basarabia şi Bucovina de Nord avuseseră aceeaşi soartă, în Siberia, în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951.   44.000 de oameni exilaţi în pustiu Deportările în Bărăgan au fost un amplu proiect de epurare socială in­ventat de regimul comunist din perioa­da Gheorghiu-Dej, aflat în plină domi­naţie sovietică. Şirul deportărilor a fost deschis în noaptea de 12 spre 13 iunie 1951, când peste…

Citeşte articolul   

Autostrada cu bază de argilă, lăsată să continue în Timiş

Deputatul Niculae Mircovici făcea, în urmă cu o lună, o interpelare asupra unei metode „originale” de construcţie la unul dintre segmentele autostrăzii Lugoj – Deva, unde s-a folosit ca suport argila, lucru care deja a generat alunecări de teren. Răspunsul Ministerului Transporturilor e că orice deficienţe trebuie remediate până la momentul recepţiei…   Autostradă cu suport de argilă, în loc de piatră În urmă cu o lună, o nouă anomalie legată de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva a fost adusă la cunoştinţa conducerii Ministerului Transporturilor, prin intermediul unei interpelări, de către deputatul timişean Niculae Mircovici. Parlamentarul spune că s-a folosit…

Citeşte articolul   

Munca în folosul comunităţii, aproape simbolică la Timişoara

Deşi ar trebuie să fie una din pincipalele resurse de forţă de muncă pentru treburile administrativ-edilitare din municipiu, munca în folosul comunităţii pare să fie mai mult simbolică la Timişoara, unde numărul celor care prestează astfel de activităţi este simbolic, majoritatea căutând tot felul de portiţe prin care să scape de această obligaţie. Lucrurile stau însă diferit cu cei aflaţi în perioade de probaţiune.   O obligaţie… facultativă Munca în folosul comunităţii nu este o opţiune facultativă pentru cei care au la activ amenzi neplătite sau beneficiază de anumite prestaţii sociale. Cu toate acestea, numărul celor care chiar fac efectiv…

Citeşte articolul   

Suspiciunile legate de centrele de detenţie CIA ilegale, reactivate

O anchetă ar viza din nou vestul ţării

Periodic, asupra României revin suspiciuni cu privire la prezumtive centre de detenţie sau transporturi neautorizate de prizonieri. O nouă anchetă în acest sens ar putea fi generată în perioada următoare în urma unor plângeri făcute la CEDO de foşti deţinuţi care susţin că au fost întemniţaţi sau transportaţi ilegal pe teritoriul României. O anchetă derulată în urmă cu câţiva ani, care a inclus şi vestul ţării nu a confirmat nicio suspiciune de acest fel. Acuzaţii din partea unui terorist Despre existenţa unor posibile centre de detenţie CIA şi transporturi secrete de prizonieri pe teritoriul României se vorbeşte de mulţi ani,…

Citeşte articolul   

Radarul pădurilor, în continuare fentat în vestul ţării

Sistemul este aplicat doar pe jumătate, spun specialişti din sistem

Sistemul de urmărire de tip tracking, aşa-numitul Radar al pădurilor, nu şi-a dovedit eficienţa în timp, deşi a fost prezentat la data lansării ca unul infailibil. Proiectul nu a avut ca efect reducerea tăierilor ilegale de pădure, dimpotrivă. De altfel, spun specialişti din sistem, programul a fost implementat doar pe jumătate şi, de aceea, are carenţe în ceea ce priveşte eficienţa.   Un sistem perfect ineficient Lansat în 2014 cu promisiunea că va stopa complet tăierile ilegale, Radarul pădurilor, adică sistemul de urmărirea transporturilor de masă lemnoasă, nu şi-a dovedit până acum eficienţa în vestul ţării, unde, mai ales în…

Citeşte articolul   

„Ciorovăiala” pentru teren a unor localităţi timişene, posibilă sursă de procese la CEDO

Interpelat pe tema întârzierii cu care se derulează plata pentru exproprierile efectuate pentru unele segmente de autostradă Ministerul Transporturilor dă vina, printre altele, pe proverbialele certuri pentru teren care generează de ani de zile litigii în Timiş, aglomerând nejustificat instanţele. Neînţelegerile legate de grăniţuirea unor localităţi pot genera însă în acest caz procese cu despăgubiri usturătoare pentru stat.   Despăgubiri aprobate, blocate din cauza proceselor legate de graniţe Recent Ministerul Transporturilor a fost interpelat pe teama întârzierii cu care se realizează despăgubirile pentru exproprierile aferente tronsonului de autostradă Lugoj – Deva. Ministerul Transporturilor susţine că o parte din vina pentru tergiversare…

Citeşte articolul   

Morţii „electorali”, încă pe liste, în Timiş

Ultimele controale ale Autorităţii Electorale Permanente au confirmat faptul că sunt şanse foarte mari ca şi la aceste alegeri locale pe liste electoratului să apară un număr destul de mare de persoane decedate sau care şi-au pierdut dreptul de vot în urma unor condamnări. Problema este generată de primării, care încă mai au probleme la actualizarea listelor de alegători.   La alegeri, cu cetăţeanul decedat Pe lângă cetăţeanul turmentat o specie aparte de electorat ar putea fi reprezentată şi în Timiş de cetăţeanul decedat. Şi aceasta pentru că Primăriile încă au probleme legate de actualizarea la timp a listelor de…

Citeşte articolul   

Turnuleţele din cimitirele oraşului rămân în istorie

Pornit cu avânt, proiectul de aducere în legalitate a construcţiilor bizare apărute în ultimii 15 ani în cimitirele Timişoarei s-a oprit în momentul de faţă, după două demolări. Din cauza birocraţiei şi a procedurilor stufoase, „rezidenţii” mini-palatelor ilegale din cimitire nu vor mai fi evacuaţi, dar nu vor mai fi permise alte astfel de construcţii în cimitirele oraşului.   Capele speciale, doar cu aprobarea Consiliului Local După ce s-a constatat că unele din cimitirele timişorene s-au umplut de edificii bizare, realizate ilegal şi fără respectarea regimului de înălţime de 1,80 de metri pentru construcţii funerare supraterane (capele, mausolee), s-a promis…

Citeşte articolul   

Personajul “de basm” al retrocedărilor ilegale, căutat încă la Timişoara

 La baza uneia dintre cele mai celebre retrocedări ilegale din Timişoara – cea a imobilelor şi, mai ales, a terenului de pe strada Romulus, numerele 42 şi 44 – a stat un misterios cetăţean maghiar, Robert Berger, care s-a erijat în urmaş al unuia dintre foştii proprietari. După ce s-au chinuit să-i stabilească domiciliu procedural în România, unde să-l citeze, şi l-au chemat de nenumărate ori, fără succes, la audieri sau în instanţă, procurorii şi judecătorii timişoreni au ajuns la concluzia că nu există, fiind un personaj inventat de mafia locală a retrocedărilor. Teoretic însă, Robert Berger încă este căutat…

Citeşte articolul   

Apa minerală Buziaş, absentă din magazine, de mai mult de doi ani

Deşi Timişul mai are doar două surse de apă minerală omologate şi recunoscute, una dintre ele, cea de la Buziaş continuă să fie neexploatată. Promisiunile de redeschidere a fabricii în acest an nu s-au concretizat până în prezent.   Doar două surse recunoscute – una „pe pauză” Agenţia Naţională pentru Resurse Minerale a revizuit recent lista apelor minerale recunoscute. Potrivit acestei liste publicate în Monitorul Oficial, sunt recunoscute 68 de mărci de ape minerale, dintre care în Timiş se mai regăsesc doar două – „Aqua Vital”, din Sacoşu Mare, şi „Buziaş”. În cazul celei de-a doua, existenţa pe piaţă este…

Citeşte articolul   

Aglomeraţie în instanţele din Timiş

Încărcătură mare de dosare şi termeni de aşteptare lungi între termenii de judecată

Conform ultimului Raport privind starea justiţiei, publicat de Consiliul Superior al Magistraturii, nici anul trecut nu s-a reuşit să se obţină o degrevare majoră a instanţelor timişene de încărcătura foarte mare de dosare. Asta, în ciuda alternativelor, precum cele reprezentate de mediere. Număr mare de dosare Raportul anual privind starea justiţiei, publicat zilele trecute de Consiliul Superior al Magistraturii, confirmă aglomeraţia din unele instanţe timişene, respectiv încărcătura mare de dosare pe judecător, dar şi pe procurorii din unele secţii de parchet. Deşi la nivel naţional cele 176 Judecătorii,  42 de Tribunale, 4 Tribunale specializate, 15 Curţi de Apel şi Înalta…

Citeşte articolul   

Autostrada Timişoara-Lugoj-Craiova, în proiect pentru 2030

Poate şi din cauza problemelor în serie apărute la construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj-Deva, Ministerul Transporturilor nu se grăbeşte atunci când estimează perioada de realizarea pentru un alt proiect de infrastructură considerat foarte important pentru zonă – aşa-numita autostradă a Olteniei. Prognozele de realizare a segmentului de autostradă Timişoara-Lugoj-Craiova sunt împinse până în anul 2030.   Termene nu foarte optimiste Chestionat recent de mai mulţi parlamentari pe problema unui proiect promis de mult dar pus pe pauză în ultimii ani – aşa-numita autostradă a Olteniei, care să facă legătura dintre Craiova şi Lugoj, respectiv, Timişoara, Ministerul Transporturilor nu a lăsat să se…

Citeşte articolul   

Autostrada Lugoj – Deva cu suport de… argilă udă

Printre deficienţele semnalate legate de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva se numără şi construcţia unei porţiuni de autostradă, pe teren mlăştinos, folosindu-se ca suport… argila. Ceea ce, spune deputatul timişean Niculae Mircovici, deja a dus la surpări în zona Dumbrava.   Tehnici de construcţie “revoluţionare” O nouă anomalie legată de construcţia autostrăzii Lugoj – Deva a fost adusă la cunoştinţa conducerii Ministerului Transporturilor, prin intermediul unei interpelări, de către deputatul timişean Niculae Mircovici. Parlamentarul spune că s-a folosit argilă ca suport pe unele zone mlăştinoase, iar rezultatele, odată cu primele ploi, au fost “spectaculoase”. “În judeţul Timiş se lucrează la…

Citeşte articolul   

Nocturna de pe Stadionul „Dan Păltinişanu” este, în continuare, sursă de cheltuieli pentru administraţia judeţeană

Intrată în istorie ca una dintre cele mai scumpe instalaţii de nocturnă, raportată la performanţe, instalaţia de iluminat pe timp de noapte de pe Stadionul „Dan Păltinişanu” continuă să fie o sursă de cheltuieli pentru administraţia judeţeană. Deşi se promitea la momentul achiziţiei, acum mai bine de 12 aniu, că se vor ancheta nebuloasele legate de achiziţie, o anchetă în acest sens a întârziat să apară.   Revizii scumpe Întreţinerea instalaţiei de nocturnă de pe Stadionul „Dan Păltinişanu” a continuat să rămână în grija administraţiei judeţene, cu toate controversele legate de finanţarea activităţilor sportive. Zilele trecute, Consiliul Judeţean Timiş a…

Citeşte articolul   

Devizul toaletelor publice creşte la Timişoara

Noua pistă de biciclete de pe malul Begăi va fi străjuită de WC-uri de plastic

Deşi a primit suficiente reclamaţii de la timişoreni, Primăria Timişoara continuă să opteze pentru toaletele ecologice amplasate pe spaţiul public, ca rezolvare a lipsei toaletelor publice, dispărute treptat din peisaj. Acum, devizul de plată pentru toalete va creşte, odată cu suplimentarea contractului cu toalete, care vor „împrospăta” aerul pe porţiunile reabilitate de pe malul Begăi.   O soluţie neinspirată Timişoara nu este singurul oraş mare care optează pentru soluţia toaletelor mobile amplasate pe domeniul public, pentru a rezolva lipsa toaletelor publice clasice, în special în zona centrală. Totuşi, toaletele de acest tip din oraşele europene sunt mai mari, închise ermetic,…

Citeşte articolul   

Amintiri din „Golania”, zona liberă de neocomunism

În Piaţa Universităţii vor răsuna, din nou, cântecele din aprilie - iunie 1990

În 22 aprilie se vor împlini 26 de ani de la debutul Fenomenului Piaţa Universităţii, cel mai radical şi moral discurs anticomunist al societăţii civile după căderea dictaturii ceauşiste în România. Asociaţia 21 Decembrie 1989 va reînvia spiritul Pieţei Universităţii.   "Mai bine golan…” Cântecele Pieței Universității vor răsuna din nou, după 26 de ani, vineri, 22 aprilie, de la ora 20, prin vocile artiștilor Cristi Luca, Bebe Astur, Eugen Avram și Vlad Galiș, anunţă, într-un comunicat Teodor Mărieş, preşedintele Asociației 21 Decembrie 1989.  Evenimentul organizat de Asociația 21 Decembrie 1989, va avea loc la Sala Victoria 21, din Calea…

Citeşte articolul   

Primarul Timişoarei: „Extinderea Pasajului Jiul va scurta semnificativ timpii de circulaţie”

Primarul Nicolae Robu dă asigurări că modernizarea străzilor şi extinderea Pasajului Jiul, care vor începe curând, vor scurta semnificativ timpii de circulaţie şi vor elibera intersecţiile.   Lucrările la Pasajul Jiul – un pasaj inferior cu o deschidere de 9,5 metri, care asigură legătura între str. Jiul, b-dul Republicii şi Calea Circumvalaţiunii, pe sub trei linii de cale ferată – au două obiective. Pe de o parte, amenajări stradale pe străzile din zonă şi de pe de alta, realizarea pasajului rutier subteran. Pe b-dul Republicii se vor face amenajări, dar va fi păstrată geometria, sensurile de circulaţie urmând a fi…

Citeşte articolul   

Tăcerea sfidătoare a Ministerului Transporturilor exasperează familia uneia dintre victimele accidentului aviatic din Apuseni

"Domnule ministru, ce trebuie să mai facem pentru ca petiţia formulată să fie soluţionată?"

Familia uneia din victimele accidentului aviatic din Apuseni îi cere, de luni de zile, ministrului Transporturilor să-i comunice dacă toţi membrii Comisiei de Investigaţii care a cercetat cauzele tragediei aviatice au avut competenţa legală să participe în calitate de investigatori la acea anchetă. Ministerul Transporturilor tace.   De cinci luni, în aşteptarea unui răspuns care ar fi trebuit dat în 30 de zile Familia Aureliei Ion, victimă a accidentului aviatic din Munţii Apuseni, din 21 ianuarie 2014, a adresat, azi, o scrisoare deschisă ministrului Transporturilor, Dan Costescu. Numindu-l răspunzător de pasivitatea angajaţilor ministerului şi de informaţiile neadevărate pe care aceştia…

Citeşte articolul   

Subtilitatea flirtului

În vremurile în care sms-ul şi comunicarea pe reţelele de socializare nici măcar nu puteau fi închipuite, tinerii îndrăgostiţi recurgeau la mesaje subtile, codate pentru a flirta sau pentru a-şi arăta unul altuia sentimentele. Folosindu-se de evantaie, de flori, de timbre.   Limbajul evantaiului Cel mai discret limbaj la care apelau a fost cel al evantaiului – un accesoriu care are o vechime de aproape 5000 de ani. Pentru egipteni, evantaiul era un simbol regal, ca o dovadă fiind faptul în mormântul lui Tutankhamon, de exemplu, au fost găsite evantaie din aur cu pene de struţ. Grecii îl foloseau şi…

Citeşte articolul   

Timişoara nu are hartă anti-seismică

În ciuda faptului că zona centrală a Timişoarei este plină de clădiri vechi, unele în stadii avansate de degradare, oraşul nu are nici acum o hartă de risc seismic. O lege recentă care interzice organizarea de activităţi care implică aglomerări de persoane în clădirile cu risc seismic I nu poate fi aplicată la Timişoara, tocmai pentru că nu există o expertiză de referinţă care să poată fi utilizată.   O lege rămasă, la Timişoara, doar pe hârtie Preşedinţia promulga, la sfârşitul anului trecut, Legea 282/2015, pentru modificarea şi completarea OG 20/1994, privind măsuri pentru reducerea riscului seismic al construcţiilor existente….

Citeşte articolul