Ştiri din rubrica Crampeie de viata banateana


Radarele fixe, o isterie care revine în actualitate

Primăriile ar putea reactiva contractele cu firmele de specialitate

În urmă cu trei ani, în 2010, în urma unei campanii media care demonstra abuzurile care se pot comite şi tendinţa de privatizare a amenzilor de circulaţie, Inspectoratul General al Poliţiei interzicea amplasarea de radare fixe pe şosele. În Timiş, fuseseră însă semnate o serie de contracte de principiu, iar rezultatele controalelor centralizate de instituţia de resort, Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor Publice, au relevat că în majoritatea cazurilor aceste contracte au fost negociate de Primării încălcându-se legea achiziţiilor publice. Însă povestea radarelor fixe nu s-a încheiat, existând perspectiva reluării acestei afaceri, fiind invocată o directivă europeană care…

Citeşte articolul   

Nitraţii şi nitriţii toxici, prezenţi în dieta unui număr considerabil de timişeni

Ministerul Mediului combate acest tip de poluare cu seminarii şi articole din presă

Folosirea iresponsabilă a unor îngrăşăminte chimice în agricultură, dar şi gestionarea deficitară a dejecţiilor de la fermele de creştere a animalelor face ca în 14 localităţi din Timiş să existe în momentul de faţă depăşiri periculoase ale concentraţiilor de nitraţi şi nitriţi din apă. Această poluare afectează în egală măsură şi produsele agricole recoltate de pe suprafeţe contaminate excesiv cu nitraţi şi nitriţi. Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului vede ca măsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile şi articolele din presă.   Poluare extinsă Încă de anul trecut, autorităţile locale şi centrale au recunoscut că există o…

Citeşte articolul   

“Mere în şcoli” – cronica unui eşec previzibil şi în anul şcolar 2013 – 2014

Deşi şcoala a început de aproape două luni, Consiliul Judeţean Timiş încă nu a trimis nicio solicitare de plată pentru derularea acestui program

Şi în acest an, ca şi în anii trecuţi, există şanse destul de mari ca banii alocaţi pentru programul de distribuţie de mere în şcoli să rămână necheltuiţi, din cauza sincopelor legate de organizare. Anul trecut, în ciuda eforturilor de promovare a unei alimentaţii sănătoase şi a disponibilităţilor financiare existente, doar patru şcoli din judeţ au derulat programul de distribuţie gratuită de mere pentru elevi. Trecerea administrării acestui program de la Primării la Consiliul Judeţean Timiş nu pare să fi schimbat mare lucru. Dacă pentru distribuţia de mere în anul şcolar 2012 – 2013 se dădea anunţ pe portalul de…

Citeşte articolul   

Fermele de melci au dispărut în Timiş

Timişul devenise, în urmă cu şapte ani, judeţ-pilot pentru crescătorii de melci, fiind înfiinţate numeroase ferme de profil, mai ales că se vehiculau profituri de peste 10.000 de euro pe an. Dacă în 2007 erau, în Timiş, peste 20 de ferme de melci, acum, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură spun că nu mai există nici măcar una. Fără piaţă de desfacere, producătorii şi-au închis, unul după altul, fermele de melci. Cu toate acestea, mai mulţi ingineri agronomi susţin că afacerea are în continuare potenţial de profit. Dacă în Timiş, la apogeul afacerii se cumpărau melci cu un euro kilogramul, în…

Citeşte articolul   

O revendicare nesoluţionată poate împiedica dezvoltarea staţiunii Buziaş

Până când foştii proprietari nu sunt despăgubiţi, Primăria nu poate accesa fonduri pentru reabilitarea parcului

Întârzierea sau modul mai mult decât ciudat în care se rezolvă cazurile de revendicare a unor terenuri şi clădiri confiscate abuziv înainte de ‘89 creează situaţii care le dau mult de furcă autorităţilor locale. Un caz edificator este cel al Parcului Buziaş care, deşi are nevoie de o reabilitare cât mai grabnică, nu poate primi niciun leu, nici de la bugetul de stat, nici din fonduri europene, până când proprietarii săi nu sunt despăgubiţi. Dosarul aşteaptă din 2009 la Comisia Centrală pentru Stabilirea Despăgubirilor, fără să fie rezolvat. O revendicare problematică Nu este niciun secret fap­tul că mai multe proprietăţi…

Citeşte articolul   

Scumpiri în masă ale facturii pentru gunoi, evitate pe ultima sută de metri

Implementarea noului Serviciu public de salubrizare din judeţ, în cadrul proiectului care a cuprins şi construirea Deponeului de la Ghizela, ar fi putut să ducă la creşteri foarte mari de tarife ale facturii de salubrizare în destul de multe oraşe şi comune. Mai mulţi consilieri judeţeni spun că s-a reuşit o blocare doar temporară a creşterilor de preţ. Totul depinde însă de felul în care Consiliul Judeţean va reuşi să gestioneze atribuirea concesionării serviciului public de transfer al deşeurilor menajere şi management al staţiei de transfer şi centrelor de colectare din judeţ. Organizări şi reorganizări Consiliul Judeţean Timiş a aprobat,…

Citeşte articolul   

Drumurile judeţene, măsurate de Consiliul Judeţean

S-a constatat că, pe unele segmente, măsurătorile vechi nu corespund realităţii

Ca gestionar al banilor pentru reabilitările de drumuri judeţene, Consiliul Judeţean ar trebui să ştie “la metru” lungimea acestor segmente de drum, pentru a nu plăti în plus fonduri pentru asfaltarea unor porţiuni de carosabil care nu există. Recent, administraţia judeţeană a constatat că o parte din măsurătorile pe care le avea pentru drumurile judeţene nu se potrivesc cu realitatea şi a decis să facă unele ajustări. Iniţiativa vine după ce, în urma unor controale, Curtea de Conturi a recomandat C.J. Timiş, dar şi unor Primării să mai măsoare o dată metrajul unor drumuri pentru a căror reabilitare au dat…

Citeşte articolul   

Guvernul nu renunţă la ideea exploatării de gaze de şist la Buziaş

Un proiect de lege care propune stoparea forajelor petroliere în zonele turistice a primit aviz negativ de la Executiv

Guvernul acorda, la sfârşitul anului trecut, licenţă de exploatare a gazelor de şist în zona Buziaş. Asta fără să ţină cont de avertizările legate de posibilitatea ca prin această formă de exploatare să se infesteze stratul de apă freatic, lucru echivalent cu distrugerea staţiunii. De atunci au urmat proteste, memorii şi interpelări, transmise Guvernului chiar de parlamentari U.S.L. Executivul nu ţine cont de toate aceste proteste şi avertizări şi, recent, a dat aviz negativ unui proiect de lege care propunea scoaterea staţiunilor turistice din perimetrele pentru care pot fi date licenţe de exploatare a gazelor de şist. Ceea ce înseamnă…

Citeşte articolul   

Sindicatul Româniafilm: “Din 219 cinematografe date Primăriilor, doar trei funcţionează”

În urmă cu cinci ani, reţeaua de cinematografe care aparţinea Regiei Autonome de Distribuţie a Filmului Româniafilm a fost descentralizată, ajungându-se la concluzia că prin trecerea spaţiilor respective la Primării, acestea ar putea fi reabilitate şi reintegrate în circuitul de distribuţie a filmelor. Acest lucru nu s-a întâmplat, iar în urma deciziei instanţelor şi printr-o ordonanţă aprobată anul trecut, majoritatea acestor cinematografe ar fi trebuit să se reîntoarcă la Româniafilm. Cu toate acestea, transferul întârzie, din cauză că de peste un an Româniafilm nu are consiliu de administraţie, spune sindicatul de profil. De aceea, majoritatea cinematografelor, probabil şi din cauza…

Citeşte articolul   

Consiliul Judeţean Timiş nu reuşeşte să renunţe la un parteneriat pe care nu şi-l mai doreşte şi care nu se mai justifică

Apcan, în desfiinţare de aproape un an

Deşi în primăvară Consiliul Judeţean Timiş a votat desfiinţarea societăţii Apcan, despre care se spune de prin 2011 că nu mai are obiect de activitate, desfiinţarea propriu-zisă trenează. Aceasta a fost luată în discuţie şi la ultima şedinţă de plen. Reprezentanţii C.J. Timiş spun că e nevoie ca toate Primăriile acţionare să se reunească pentru a desfiinţa de facto această societate. Demersuri eşuate pentru închiderea unei societăţi Despre desfiinţarea propriu-zisă a societăţii Apcan, despre care se discută de mai mult de un an la C.J. Timiş, a vorbit, în ultima şedinţă de plen, şi conducerea administraţiei judeţene, în termeni destul…

Citeşte articolul   

Abandonul şcolar ia proporţii în Timiş

Abandonul şcolar pare să fi fost amplificat de actualul context economic nesigur, tot mai mulţi copii şi adolescenţi, în primul rând din mediul rural, ajungând la concluzia că şcoala nu le poate aduce ceea ce ei consideră a fi succesul în viaţă. În urma unor interpelări ale unor consilieri, administraţia judeţeană a decis să discute problema cu Primăriile. O situaţie alarmantă Consiliul Judeţean Timiş a primit în ultima perioadă mai multe interpelări din partea consilierilor judeţeni, pe tema abandonului şcolar care se pare că ia proporţii. „Mulţi dintre copii nu reuşesc să termine nouă ani de şcoală, iar alţii nu…

Citeşte articolul   

„Culturi” intensive de ambrozie în Timişoara şi comunele limitrofe

Despre ambrozie se vorbeşte intensiv la Timişoara după avertismentele Comisiei Europene legate de depăşirea, constantă, în muncipiu, a indicatorilor limită pentru pulberile în suspensie din aer.  „Învinuită” pentru creşterea concentraţiilor de praf din aerul respirat în Timişoara şi în comunele limitrofe, ambrozia a continuat să se răspândească pe terenurile virane aparţinând nu doar proprietarilor privaţi, ci şi primăriilor. Şi, conform constatărilor Gărzii de Mediu, uneori este mai uşor să fie convinşi proprietarii privaţi de terenuri, prin  amenzi şi avertismente să limiteze răspândirea acestei plante alergene prin polenul ei, decât să fie mobilizate unele primării de lângă Timişoara care deţin suprafeţe…

Citeşte articolul   

Fermele de melci au dispărut în Timiş

După frenezia din 2006 - 2007, fermierii de melci au renunţat la creşterea moluştelor

Timişul devenise, în urmă cu şapte ani, judeţ-pilot pentru crescătorii de melci, fiind înfiinţate numeroase ferme de profil, mai ales că se vehiculau profituri de peste 10.000 de euro pe an. Dacă în 2007 erau, în Timiş, peste 20 de ferme de melci, acum, reprezentanţii Direcţiei Judeţene pentru Agricultură spun că nu mai există nici măcar una. Fără piaţă de desfacere, producătorii şi-au închis, unul după altul, fermele de melci. Cu toate acestea, mai mulţi ingineri agronomi susţin că afacerea are în continuare potenţial de profit. Dacă în Timiş, la apogeul afacerii se cumpărau melci cu un euro kilogramul, în…

Citeşte articolul