Ştiri din rubrica Crampeie de viata banateana


Centura Sud şi Centrul Multimodal Timişoara, menţionate în cea mai recentă formă a Master Planului de Transport

Sursele de finanţare şi modul în care vor fi prioritizate proiectele, trecute sub tăcere

Cea mai recentă formă a Master Planului General de Transport menţionează Centura Sud şi Centrul Multimodal Timişoara , dar nu se face nicio referire la sursele de finanţare sau la modalitatea de prioritizare a proiectelor.   Proiecte admise, dar fără menţionarea explicită a surselor de finanţare Cea mai recentă variantă a Master Planului General de Transport, prezentată public, marţi, de ministrul Transporturilor, Ioan Rus, relevă faptul că două dintre obiectivele de interes major pentru Timişoara, care nu fuseseră incluse iniţial în documentul programatic pentru intervalul 2014 – 2030, au fost, în cele din urmă, introduse în document: Centura Sud şi…

Citeşte articolul   

Timişul are peste 20 de mine de uraniu abandonate, pe care nu le-a decontaminat nimeni

În contextul controverselor legate de exploatările de gaze de şist, se pare că s-a uitat prea repede trista experienţă a exploatărilor miniere sălbatice, fără nicio regulă, derulate după cel de-al Doilea Război Mondial prin societăţile româno-sovietice Sovrom. În urma acestora au rămas în ţară poate sute de mine de uraniu abandonate, la care nu s-a realizat decontaminarea nici măcar după 1990. Doar în zona de vest a ţării au fost identificate peste 20 de astfel de mine, care continuă să fie un pericol public pe care nimeni nu îl bagă în seamă.   Exploatări iresponsabile, după modelul Sovrom Sovrom-urile erau…

Citeşte articolul   

Laleaua pestriţă, pe cale de dispariţie în Timiş

Una dintre atracţiile turistice naturale ale Timişului, laleaua pestriţă, din Rezervaţia Lunca Pogănişului, este pe cale de dispariţie. În primul rând, din cauza defrişărilor făcute după ureche şi a culegerii iresponsabile.   O atracţie a judeţului riscă să rămână doar în cărţi În majoritatea monografiilor legate de Timiş se menţionează rezervaţia Lunca Pogănişului, cu precizarea că aici, primăvara, înfloreşte o plantă rară, monument al naturii: Laleaua pestriţă – Frittilaria meleagris. Floarea a fost recunoscută de legislaţia românească drept “monument al naturii”. Faptul că laleaua pestriţă a fost înscrisă ca specie protejată şi de Convenţia de la Berna, ar fi trebuit…

Citeşte articolul   

Analfabetismul înfloreşte în Timiş

În Timiş, numărul analfabeţilor – unde sunt incluşi şi anafabeţii absoluţi, şi semi-analfabeţii – depăşeşte 20.000. Din păcate, acest fenomen, care merge în paralel cu abandonul şcolar, nici nu este sub control, nici nu dă semne că ar scădea, dimpotrivă. Iar strategiile instituţionale eficiente lipsesc.   Analfabeţi cu zecile de mii Numărul în creştere al analfabeţilor, la nivelul judeţului, a fost dezbătut la ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, mai mulţi aleşi atrăgând atenţia asupra acestui fenomen care ia amploare. Aceştia spun că anul trecut, în această perioadă, au atras atenţia asupra rateu mari a abandonului şcolar precum…

Citeşte articolul   

Insectele, combătute, în Timiş, cu milioane de lei

Nesincronizări între Primăria Timişoara şi Consiliul Judeţean Timiş, pe tema dezinsecţiei

Temperaturile extrem de ridicate din ultimele săptămâni, precum şi inundaţiile au creat condiţii propice pentru înmulţirea ţânţarilor, insectele reprezentând o problemă în aproape tot judeţul. Reprezentanţii Aviaţiei Utilitare spun că şi anul acesta, şi anul trecut, în premieră, s-a făcut dezinsecţie în tot judeţul, fără preferinţe. Probleme au fost doar la Timişoara, unde ar fi trebuit să se realizeze dezinsecţii în serie.   Dezinsecţii fără preferinţe Pentru că în tot judeţul s-a semnalat o creştere foarte mare a numărului de insecte, pe fondul caniculei şi a ploilor însemnate cantitativ, Consiliul Judeţean Timiş susţine că a programat acţiunea de combatere a…

Citeşte articolul   

Tot mai multe zone de exploatare petrolieră din Timiş, concesionate de companii străine

Dincolo de controversele legate de gazele de şist, Timişul pare să devină o zonă tot mai interesantă pentru companiile petroliere care, după o perioadă de explorare, concesionează tot mai multe areale unde au indicii că ar exista zăcăminte petroliere importante de adâncime. În majoritatea cazurilor, însă, aceste zăcăminte ajung să fie exploatate de companii străine, nu de statul român.   Noi zone de interes Ultima zonă din Timiş care pare să le fi captat interesul companiilor petroliere este cea din jurul Timişoarei. Compania petrolieră australiană ADX Energy ar putea investi până la 100 de milioane de euro în lucrări de…

Citeşte articolul   

Ştrandurile naturale ale Timişului, colecţie de salmonella şi boli de piele

Ca în fiecare an, Direcţia de Sănătate Publică Timiş face controale la locurile de îmbăiere neoficiale din judeţ. Şi tot ca în fiecare an, rezultatele sunt dezastruoase. Cu toate acestea, timişenii continuă să se îmbăieze. O fac însă, adesea, într-un „cocktail” de salmonella şi bacterii periculoase. Şi, cum fonduri pentru amenajări şi igienizări nu există, în fiecare an povestea se repetă.   Albina şi Şag sunt frecventate pe riscul băieşilor În Timiş, zonele de îmbăiere natu­rale nu sunt autorizate sanitar. Acest lucru a fost confirmat atât de către re­prezentanţii Direcţiei de Sănătate Pu­blică, cât  şi de cei ai Direcţiei pentru…

Citeşte articolul   

Timişul, confruntat cu depopularea masivă a unor zone

Problemele demografice mari cu care se confruntă România şi această parte a continentului – care are zone foarte aglomerate şi altele în risc de depopulare, precum şi cu un grad accentuat de îmbătrânire a populaţiei – nu aveau cum să nu marcheze şi Timişul. Conform unui studiu demografic recent, în Timiş există discrepanţe mari între structura şi ponderea populaţiei între mediul rural şi cel urban. Totodată, pe cât de aglomerată e Timişoara, există localităţi din judeţ care sunt în pericol să rămână fără locuitori.   Tendinţă accentuată de îmbătrânire a populaţiei Conform unui document de sinteză, realizat la comanda Consiliului…

Citeşte articolul   

Doar 26% din locuinţele timişenilor sunt asigurate

Zero lei este valoarea despăgubirilor plătite până în prezent

Doar un sfert din locuinţele din Timiş sunt asigurate împotriva dezastrelor naturale. Proporţia e şi mai scăzută în zonele de risc, unde inundaţiile din 2005 au făcut ravagii. Din cauza valorii mari a poliţelor, majoritatea localnicilor nu au încheiate asigurări, ceea ce înseamnă că, în eventualitatea unor noi calamităţi, vor rămâne, la propriu, în drum.   Puţin peste un sfert din locuinţele din Timiş, asigurate Potrivit datelor făcute publice de către Pool-ul de Asigurare împotriva Dezastrelor Naturale, structura care gestionează asigurările obligatorii de locuinţă din România, în 30 iunie Timişul era în evidenţe cu 72.143 de asigurări de locuinţe, ceea…

Citeşte articolul   

Invaziile de insecte, probleme vechi care reapar în Banat

Lăcustele au fost înlocuite de buburuze asiatice

Invaziile de lăcuste, ultimele semnalate acum două decenii în Banat,  au fost înlocuite de cele ale acestor insecte exotice, care se pare că au fost introduse controlat în fauna Timişului, pentru combaterea păduchilor de plante. Câteva sate din Timiş au fost terorizate, la sfârşitul anului trecut, de roiurilde buburuze asiatice care s-au adunat ciorchine pe clădiri, au intrat în case, determinându-i pe săteni chiar să sune şi la 112. În lipsa unui plan de dezinsecţie preventivă, există riscul ca situaţia să se repete în acest an.   O situaţie care s-ar putea repeta în acest an Milioane de buburuze asiatice…

Citeşte articolul   

Războiul graniţelor, între zeci de localităţi din Timiş

Teoretic, Prefectura putea pune capăt acestor litigii inutile

În peste 26 de acţiuni înregistrate la instanţa de contencios administrativ, o serie de localităţi timişene se războiesc pentru stabilirea grăniţuirii dintre ele. Acest consum de resurse umane, timp plătit din fonduri publice şi bani din bugetele locale şi centrale ar fi putut fi evitat prin implicarea Prefecturii, ca “moderator”. Ca şi în cazul medierii, însă, majoritatea comunelor care îşi dispută, în unele cazuri, câteva prăjini de pământ, preferă să îşi continue demersurile în instanţă.   O lege care nu ajută prea mult În Timiş sunt zeci de localităţi care îşi dispută de ani de zile în instanţă câteva hectare…

Citeşte articolul   

Din cauza încălzirii climei

Fauna Timişului se îmbogăţeşte cu şacali şi păianjeni veninoşi

Probabil că nimeni nu ar fi crezut în urmă cu zece ani că şacalii vor ajunge să fie o pradă la ordinea zilei pentru vânătorii din Timiş sau că vor teroriza ciobanii din zona Buziaşului. Apariţia haitelor de şacali în Timiş demonstrează că fauna judeţului se îmbogăţeşte cu animale specifice unor zone mult mai calde.   Şacalul, spaima ciobanilor În ultimii ani, în fauna locală au pătruns o serie de noi animale care îmbogăţesc biodiversitatea specifică zonei de vest a României. Unele au fost introduse ca specii strict destinate vânătorii şi pescuitului, dar au reuşit să evadeze, ocupând ecosistemele naturale…

Citeşte articolul   

După defrişarea masivă a pomilor de pe marginea şoselelor, s-a ajuns la concluzia că erau utili

Începând cu 2003, la nivel naţional şi local se declanşase o acţiune organizată de tăiere a pomilor de pe marginea şoselelor, invocându-se siguranţa rutieră, sub devize gen “mai puţini pomi pe marginea şoselelor, mai multe vieţi salvate”. Între timp, după ce au fost defrişate masiv aceste perdele forestiere, autorităţile centrale au ajuns la concluzia că erau foarte utile, protejând drumurile de viscol şi alunecări de teren. Acum e pregătită o acţiune de replantare. Dar vor trece zeci de ani până când pomii vor ajunge la maturitatea necesară pentru a proteja şoselele.   Împădurim ce am defrişat După ce ani de…

Citeşte articolul   

Sătenii din Uliuc care şi-au reparat singuri drumul s-ar putea trezi cu dosare penale

Primăria locală: “Orice intervenţie neautorizată pe drumurile publice e ilegală”

O situaţie 100% “made in Ro” a ajuns ştire naţională după ce mai mai mulţi locuitori din satele timişene Unip şi Uliuc au organizat proteste, cerând… asfalt pe drumul care leagă localităţile lor de drumul judeţean Timişoara- Buziaş. Ce a urmat se înscrie însă în acelaşi fascinant mers al lucrurilor din România. După ce aceiaşi săteni s-au apucat să-şi repare singuri drumul, acum riscă să se aleagă cu… dosare penale, pentru intervenţii neautorizate pe domeniul public.   Iniţiativă cu consecinţe penale Anul trecut, dar şi la începutul acestui an au beneficiat de o mediatizare maximă ineditele proteste ale sătenilor din…

Citeşte articolul   

Castelul Banloc, tot în ruine

Mitropolia Banatului nu îl poate reabilita, atâta vreme cât este revendicat de Paul Lambrino

Deşi de peste 20 de ani presa locală trage semnale legate de starea de degradare avansată în care a ajuns Castelul de la Banloc, reabilitarea şi salvarea acestei bijuterii arhitectonice continuă să întârzie. Cu toate că se spera că preluarea sa de către Mitropolia Banatului, pentru utilizare ca şi centru ecumenic, va duce la iniţierea reabilitării, acest lucru nu s-a întâmplat din cauza acţiunii de revendicare înaintate de Paul Lambrino.   O stare de blocaj care accentuează degradarea ansamblului arhitectonic Din cauza stării avansate de degradare la care a ajuns Castelul de la Banloc – unul din monumentele arhitectonice reprezentative…

Citeşte articolul   

Cel mai mare aqua-park din Europa sud-estică, amenajat la Dudeştii Noi

Cum majoritatea timişorenilor continuă să facă turism de aqua-park în Ungaria, în lipsa unei astfel de investiţii în zonă, se vorbeşte de multă vreme de posibilitatea ca măcar un aqua-park comparabil cu cel al vecinilor maghiari să se construiască în Timiş. Au fost vehiculate în ultimii ani numeroase idei şi locaţii – de la Sânnicolau Mare până la comunele limitrofe Timişoarei. Până la urmă însă singurul proiect care pare să aibă şansele cele mai mari de realizare este cel din comuna Dudeştii Noi, în varianta în care nu ar fi dependent de vreo finanţare de la buget, ci ar fi…

Citeşte articolul   

Banii europeni pentru “Fructe în şcoli” rămân necheltuiţi în Timiş

Ani în şir, acest program a fost aproape ignorat

Conform reprezentanţilor Camerei Agricole Judeţene Timiş, programul de încurajare a consumului de fructe proaspete în unităţile de învăţământ, program care beneficiază de finanţare europeană, continuă să nu fie aplicat în Timiş, deşi putea funcţiona din 2007. Din motive care ţin de organizarea la nivel central şi local, Timişul a pierdut sume deloc neglijabile, care ar fi contribuit la promovarea unui regim de alimentaţie sănătos al noilor generaţii, tot mai afectate de obezitate.   Încă un an şcolar fără mere distribuite în şcoli Comisia Europeană a alocat, în ultimii ani, sute de milioane de euro, anual, pentru programul de distribuţie de…

Citeşte articolul   

Taberele şcolare din Timiş, în continuare ale nimănui

Deşi au bătut monedă pe ideea descentralizării şi s-au grăbit să descentralizeze spitale şi şcoli, pentru a scăpa de povara finanţării acestora, autorităţile centrale promit de ani buni, fără să se ţină de cuvânt, că descentralizează taberele şcolare. Actuala conducere a Consiliului Judeţean susţinea că va întreprinde „demersuri ferme” în acest sens, însă, după doi ani de mandat, nu s-a întâmplat nimic. Pe lângă că tărăgănează transferul taberelor către autorităţile judeţene, Guvernul nici nu se ocupă de taberele şcolare timişene aflate în paragină.   Interpelări repetate, fără niciun rezultat Una dintre promisiunile de început de mandat ale actualei echipe a…

Citeşte articolul   

Şi amintirea fostelor sate şvăbeşti din Timiş, se stinge încet

Administraţiile locale nu par interesate de proiecte pentru conservarea fostelor aşezări ale coloniştilor germani stabiliţi în Banat

Amintirea şvabilor care au trăit în Banat se stinge încet şi, în lipsă de proiecte şi fonduri, fostele sate germane din Timiş se modernizează în “colonii de case de vacanţă” sau dispar. Deputaţii Forumului Democrat al Germanilor din România spun că administraţiile locale nu par interesate de implementarea unor proiecte pentru conservarea fostelor aşezări ale coloniştilor germani stabiliţi în Banat.   Charlottenburg, singurul sat perfect rotund din România Locuite preponderant de etnici germani până în urmă cu 30 – 40 de ani, fostele sate şvăbeşti din Banat au fost părăsite încet-încet de către cei care le-au întemeiat şi s-au transformat…

Citeşte articolul   

Nitraţii şi nitriţii toxici, prezenţi în dieta unui număr considerabil de timişeni

Ministerul Mediului combate acest tip de poluare cu seminarii şi articole din presă

Folosirea iresponsabilă a unor îngrăşăminte chimice în agricultură, dar şi gestionarea deficitară a dejecţiilor de la fermele de creştere a animalelor face ca în unele localităţi din Timiş să existe depăşiri periculoase ale concentraţiilor de nitraţi şi nitriţi din apă. Interpelat pe această temă, Ministerul Mediului vede ca măsuri de combatere a acestui tip de poluare seminariile şi articolele din presă.   Poluare extinsă Autorităţile locale şi centrale au recunoscut, de anul trecut, că există o problemă legată de poluarea excesivă cu nitraţi şi nitriţi a unor tere­nuri agricole, poluare care a afectat într-o mare măsură şi apa freatică din…

Citeşte articolul