Cadoul otrăvit

Melania-CInceaÎn timp ce ministrul Educației, Mircea Dumitru, abordează frontal impostura din mediul academic, luând măsuri drastice împotriva ei, care au mers, în premieră pentru România, până la retragerea unor titluri de doctori, Comisia de Învățământ a Senatului, condusă de un fost ministru al Educației, Ecaterina Andronescu, dă semnalul că e de partea hoției intelectuale.

 

Senatorii din Comisia de Învățământ au respins cererea președintelui Klaus Iohannis de reevaluare a proiectului de lege care conferă puteri sporite plagiatorilor și, implicit, școlilor care au pactizat cu ei; adică, legea pentru aprobarea OUG 4/2016, privind modificarea si completarea Legii educației naționale. Senatorii din această comisie au decis, cu majoritate de voturi, scoaterea din circuitul evaluărilor suspiciunilor de plagiat a CNATDCU – acea instituție care, în ultimele luni, a dat verdict instituțional de plagiat în cazul lucrărilor de doctorat ale lui Victor Ponta și Gabriel Oprea, având în lucru, printre multe altele, şi nouă teze de doctorat susţinute la Academia Naţională de Informaţii, pentru care ANI a cerut renunţarea la titlul de doctor, admițând astfel, tacit, plagiatul. Prin acest vot, senatorii din Comisia de Învățământ au intrat în rolul apărătorilor impostorilor din mediul academic.

De remarcat că din această comisie fac parte și doi foști miniștri PSD ai Educației, Mihnea Costoiu și Ecaterina Andronescu, aceasta fiind cap de listă, în calitate de președinte al Comisiei.

Alături de Liviu Pop, Remus Pricopie, Sorin Cîmpeanu și Adrian Curaj, d-na Andronescu a fost unul dintre miniştrii Educaţiei care, prin refuzul de a-i retrage fostului premier Victor Ponta titlul de doctor, după dovedirea plagiatului, au cauţionat furtul academic. Asta, deși aveau nu doar posibilitatea, ci obligaţia legală de a-i retrage titlul de doctor, dovedit de Universitatea Bucureşti a fi fost obţinut prin rapt intelectual. Niciunul, însă, nu şi-au asumat decizia, deşi Legea educaţiei prevede clar retragerea titlului de doctor, ca sancţiune, pe baza unor rapoarte externe de evaluare. Or, astfel de rapoarte la adresa doctoratului lui Victor Ponta existau din 2012.

În plus, numele Ecaterinei Andronescu a fost legat şi de câteva posibile plagiate personale. Hotnews publica, în 2012, informaţia că Frankfurter Allgemeine Zeitung, citând platforma integru.org, semnala posibile plagiate comise de Ecaterina Andronescu, în perioada 2003 – 2007. Unul, într-un articol pe care îl publicase în 2003, în revista Analytical Chemistry, articol în care era co-autor alături de doctoranda Aurelia Cristina Nechifor. Celelalte, în patru articole publicate în perioada 2006 – 2007, care, se arăta pe integru.org, „demonstrează încălcări grave ale eticii academice, incluzând publicare multiplă, plagiat, autoplagiat, precum şi posibile încălcări multiple ale drepturilor de autor, confirmate de patru experţi internaţionali în domeniu, în urma unei analize independente”. Sub conducerea Ecaterinei Andronescu, ministerul Educaţiei infirma aceste acuzaţii, transmiţând că „acuzaţia de plagiat nu are niciun fel de susţinere.”

O dovadă că legea votată în Comisia de Învățământ a Senatului nu va avea valoare funcțională, că nu va fi o armă împotriva imposturii academice și nu va recredibiliza învăţământul superior, din contră, poate fi reacția Academiei  Naţionale de Informaţii față de plagiatorii cărora le-a conferit o diplomă de doctor. Această instituție a SRI face zid de protecţie în jurul a nouă doctori suspectaţi de plagiat. Deși prevederile invocate nu au fundament legal, în numele lor, ANI a solicitat Ministerului Educației renunțarea la titlul de doctor, invocând prevederile OUG 94/2014 – o ordonanță emisă cu dedicație de Guvernul Ponta, via Ministerul Educaţiei, pentru premierul Victor Ponta, având ca scop exonerarea acesuia de răspundere. Procedura de renunțare la titlul de doctor, precum și cea privind anularea actului administrativ constatator al titlului științific nu au fost aprobate prin ordin de ministru, iar conducerea și școala doctorală ale ANI știu și ele acest lucru. În plus, sunt câteva luni de când îl sfidează pe ministrul Mircea Dumitru – care a somat public ANI, în august, fie să ceară CNATDCU retragerea acelor doctorate, fie să și le asume. „Răspunsul” a constat în lipsa oricărei reacții.

Ca o altă dovadă că cele mai multe universități nu vor lua măsuri împotriva plagiatorilor girați de propriile școli doctorale at putea fi invocată atitudinea față de frăția penalo-academică, pe care fie o tolerează, fie o protejeazăDeși această frăție a aruncat, în ultimii doi ani, pe piața de carte științifică vreo câteva sute de lucrări zise științifice care au fost scrise în penitenciar strict cu scopul de a scurta durata de detenție. La opt luni după izbucnirea în presă a scandalului privind girarea de către zeci de cadre universitare a sute de lucrări zise ştiinţifice, scrise în penitenciar, în majoritatea covârşitoare a cazurilor nu s-a întâmplat nimic. Din zece universităţi, atât civile, cât şi militare – Academia de Poliţie Bucureşti, Politehnica Bucureşti, SNSPA Bucureşti, Universitatea de Apărare Bucureşti, Universităţile de stat Bucureşti, Constanţa, Iaşi, Sibiu, Timişoara, Universitatea particulară „V. Goldiş” Arad, doar două, Bucureşti şi Timişoara, au recurs la sancţiuni. Deși e surprinzător că o universitate acceptă ideea că o lucrare ştiinţifică poate fi scrisă în două săptămâni, de exemplu, că nu are semne de întrebare în privinţa altora care, deşi au bibliografii de sute de titluri, au fost şi ele redactate într-un termen scurtissim, că numesc lucrare ştiinţifică „opere” cu bibliografie de trei-patru titluri sau „opere” cărora le lipseşte şi bibliografia. Pentru că e clar şi pentru un masterand că o lucrare ştiinţifică nu poate fi scrisă într-un timp atât de scurt, mai ales în mediul penitenciar, unde nu e permis accesul la internet, iar bibliotecile nu au volume de specialitate.

În plus, Universitatea Politehnica București , instituție care figurează la Ministerul Justiței cu opt cadre universitare care au girat un total de 18 lucrări zise ştiinţifice scrise în penitenciar, a refuzat să-și comunice, în termenul prevăzut de lege, punctul de vedere față de această problemă. Și vorbim despre o universitate condusă de doi membri ai Comisiei de Învățământ din Senat, Mihnea Costoiu, iar înaintea sa, Ecaterina Andronescu, acum președinte al Senatului Politehnicii bucureștene, respectiv, de doi foști miniștri ai Educației.

Dacă va trece luni de Senat în forma votată de Comisia de Învățământ, această lege va fi cadoul otrăvit făcut universităților, incluisiv de doi foști miniștri ai Educației. În forma aceasta, legea nu va ajuta universitățile, sporindu-le autonomia, așa cum pare. Le va fi de folos doar arhitecților și protectorilor „fabricilor de diplome” – clanuri sub pulpana cărora impostura din mediul academic a ajuns la cote greu cuantificabile –, nu părții oneste a mediului academic.

 

Articol publicat și în Puterea a Cincea.

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS