Deşi există de câţiva ani o Hotărâre de Consiliu Local care interzice pe faţa clădirii Operei, afişajul care nu cadrează cu scopul şi imaginea clădirii, ocazional mai apar scăpări. Între timp însă proiectul de reabilitare a faţadei stagnează, prins şi el în demersuri birocratice.

Interdicţie cu scăpări

De mai bine de patru ani există o Hotărâre de Consiliu Local care reglementează afişajul în zonele centrale şi care interzice amplasarea de bannere pe faţada Operei, demers care nu cadrează cu scopul şi imaginea clădirii.

Ocazional, apar scăpări. „Zilele trecute se putea remarca un astfel de banner total nepotrivit cu aspectul şi scopul Operei. Ar trebui să nu se uite faptul că există o Hotărâre de Consiliu Local care interzice astfel de forme de afişaj şi ar trebui să se aplice şi sancţiuni, în conformitate cu acea hotărâre”, spune consilierul local PNL Simion Moşiu.

Din fericire, probabil şi în urma sesizărilor şi a reacţiilor, afişajele de acest gen dispar la fel de repede, rămânând cele legate de activitatea Teatrului, a Operei şi a Teatrelor Maghiar şi German, care, oricum, acoperă o bună bucată din partea de jos a imobilului.

Un proiect în stand-by

Chiar dacă în primăvara anului 2014 fostul viceprimar PSD Traian Stoia dădea ca sigură informaţia că se obţin fondurile de la Ministerul Culturii, necesare începerii lucrărilor de reabilitare a faţadei Operei, au trecut aproape trei ani fără să se întâmple nimic notabil în acest sens.

Conform conducerii Primăriei, proiectul a rămas blocat din cauza unor demersuri birocratice. Astfel, se aşteaptă avizul de la Comisia zonală de monumente, fără de care nu se poate obţine un alt aviz de la Comisia naţională de monumente pentru proiectul de reabilitare.

Faţada va rămâne la fel, doar plăcile de travertin vor fi fixate sau înlocuite.

Un semn de întrebare în acest proiect sunt statuile care se presupune că ar fi ascunse sub travertin. Nu se ştie sigur dacă sunt acolo, dar dacă vor fi găsite, vor fi scoase la lumină după aproape 100 de ani.

„Dacă se va constata că acele statuete chiar există, ele vor fi scoase şi vor fi postate la vedere. Nu în faţadă. Însă ele sunt opere de artă şi trebuie să le punem în valoare, le vom posta simetric faţă de intrarea în Palatul Culturii”, a declarat pe această temă primarul Nicolae Robu.

În urmă cu trei ani, mai mulţi consilieri locali solicitau refacerea faţadei Operei Naţionale Timişoara în stilul renascentist italian în care a fost realizată clădirea. În plus, susţinătorii ideii de revenire a imobilului la forma iniţială susţineau şi nevoia înălţării clădirii cu două nivele, pentru a „ascunde” hotelul amplasat în spatele acesteia.  

Conform acestora, actuala clădire a Teatrului Naţional şi a Operei este mai scundă decât Hotelul Timişoara, ceea ce, din punct de vedere urbanistic şi fiind capăt de perspectivă a fostului bulevard Corso – o emblemă a oraşului –, este anormal.

În plus, conform aceloraşi puncte de vedere, revenirea la faţada iniţială ar fi fost impetuos necesară, pentru că acum este un fel de struţo-cămilă, un amestec de stiluri care nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în jur şi cu spiritul timişorean şi imaginea de Capitală Culturală Europeană. Aceiaşi aleşi locali susţineau că stilul „modern” folosit pe un stil fascist italian, inspirat de arhitectul preferat al lui Mussolini, Marcello Piacentini.