Autostrada Timişoara-Lugoj-Craiova, în proiect pentru 2030

autostrada-timisoara-lugojPoate şi din cauza problemelor în serie apărute la construcţia autostrăzii Timişoara-Lugoj-Deva, Ministerul Transporturilor nu se grăbeşte atunci când estimează perioada de realizarea pentru un alt proiect de infrastructură considerat foarte important pentru zonă – aşa-numita autostradă a Olteniei. Prognozele de realizare a segmentului de autostradă Timişoara-Lugoj-Craiova sunt împinse până în anul 2030.

 

Termene nu foarte optimiste

Chestionat recent de mai mulţi parlamentari pe problema unui proiect promis de mult dar pus pe pauză în ultimii ani – aşa-numita autostradă a Olteniei, care să facă legătura dintre Craiova şi Lugoj, respectiv, Timişoara, Ministerul Transporturilor nu a lăsat să se înţeleagă că ar exista şanse prea mari de concretizare a acestui proiect în viitorul apropiat.

Teoretic, se stă bine, în sensul că Ministerul Transporturilor este conştient că, în general „construirea Drumului Expres Craiova – Lugoj reprezintă un proiect important pentru Ministerul Transporturilor şi tocmai de aceea a fost luat în considerare în Master Planul General de Transport”. Şi tot oficialii ministeriali recunosc că pe acest coridor timpii de călătorie sunt mari, viteza medie înregistrată fiind de aproximativ 71 de kilometri pe oră şi cea mai mare parte a infrastructurii pe acest coridor are o stare tehnică defavorabilă – 84% din traseu fiind la standard de drum cu o singură bandă de circulaţie pe sens.

De aceea, Ministerul Transporturilor are planuri mari legate de acest nou tronson de autostradă, precizând că obiectivul de a aduce îmbunătăţiri în ceea ce priveşte viteza de călătorie pe traseul între Lugoj şi Craiova, îmbunătăţind astfel şi conectivitatea la nivel regional. „Ruta conectează centrul industrial Craiova cu vestul României şi Ungaria şi restul Europei. De asemenea se conectează la trecerea peste Dunăre Vidin-Calafat oferind astfel valoare adăugată rutelor europene. În coroborare cu Piteşti-Craiova, ruta asigură conexiunea dintre restul Europei şi centrul industrial şi de distribuţie Piteşti”, spun oficialii ministeriali.

În opinia oficialilor ministeriali, acest proiect prezintă performanţe economice foarte bune şi va fi folosit constant de aproximativ 30.000 de vehicule. „Viteza medie înregistrată pe traseu ar creşte până la 98 km/h urmare a implementării acestui proiect, iar timpii de călătorie pe durata orelor de vârf ar scădea cu 32%.”

Deşi proiectul arată foarte bine pe hârtie, lucrurile se poticnesc când se ajunge la bani. Astfel, se estimează că această autostradă ar costa, pe segmentul Craiova- Drobeta Turnu Severin, 615,6 milioane de euro, fără TVA, iar pe segmentul  Drobeta Turnu Severin-Lugoj, de două ori mai mult, respectiv 1,24 de miliarde de euro.

Poate tocmai din cauza acestor costuri, Ministerul Transporturilor vede ca perioadă de implementare şi finalizare a acestui proiect intervalul 2021- 2030.

Reacţii pe măsură

La aceste estimări şi reacţiile parlamentarilor au fost pe măsură. „Realizarea unei autostrăzi a Olteniei reprezintă singura şansă de dezvoltare a regiunii, despre care nu s-ar putea spune că nu are potenţial. În lipsa unei infrastructuri moderne întreaga regiune rămâne condamnată la sărăcie. Căci nu poţi vorbi despre investiţii mari cu capital străin când tu, ca ţară, nu reuşeşti să creezi un coridor spre Europa. Investitorii nu pot veni în România pe calea ferată, mai ales când infrastructura feroviară lasă de dorit”, precizează un deputat de Gorj, Niculina Mocioi.

Un alt deputat, de Dolj, Florentin Băloşin, atrage atenţia că nu numai Moldova este abandonată, ci şi Oltenia. „Sunt cele două regiuni care nu există pe harta de dezvoltare a României şi nu au fost prinse decât pe nişte hârtii frumos colorate. Nu s-a făcut niciun pas pentru construirea acestei autostrăzi, autostrada Olteniei, fie ea Piteşti-Craiova, fie ea Craiova-Lugoj-Timişoara. Lucrul acesta va duce în viitor, fiecare zi care trece va duce în viitor până la urmă la o sărăcire pe zi ce trece a acestor două regiuni, Oltenia şi Moldova”, adaugă Florentin Băloşin.

 

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro