Ambasadorul SUA la București, Hans Klemm: „SUA îşi schimbă abordarea faţă de ameninţarea rusă”

Hans Klemm Foto US Embassy BucharestAmbasadorul SUA la București, E.S. Hans Klemm, s-a aflat, la sfârșitul săptămînii trecute în prima sa vizită la Timișoara, unde a avut întâlniri cu reprezentanţi ai autorităţilor locale, cu oameni de cultură şi reprezentanţi ai mediului universitar.

L-am invitat la un dialog privind rolul României în securitatea flancului estic al NATO, criza migranților, controlul serviciilor de informații, modul în care SUA se pregătesc să contracareze propaganda anti-americană și anti-NATO, tot mai prezentă și în România, și expansiunea extremismului.

 

„NATO își consolidează prezenţa pe termen lung în România și pe flancul estic”

CV Hans Klemm

 

Diplomat de carieră cu înalt grad diplomatic şi absolvent al Indiana University (de la care a obţinut diploma de licenţă) şi al Stanford University (de la care a obţinut diploma de masterat).

Din 21 septembrie 2015 este ambasador SUA în România.

Anterior, a fost principal adjunct al asistentului secretarului de stat în cadrul Biroului de Resurse Umane şi, în perioada iulie 2013 – decembrie 2014, a ocupat funcţiile de director general interimar al Serviciului Diplomatic şi director interimar de personal al Departamentului de Stat.

În 2012, a fost principalul reprezentant al SUA la Asia Pacific Economic Cooperation Forum (Forumul de Cooperare Economică Asia-Pacific).

Din 2010 a condus toate programele civile şi militare în domeniul statului de drept, desfăşurate de SUA în Afganistan.

Din 2007, a ocupat funcţia de Ambasador al SUA în Republica Democrată Timorul de Est. Anterior a fost ministru-consilier economic al Ambasadei SUA la Tokio şi a ocupat funcţii de director în cadrul Biroului de Resurse Umane şi al Biroului pentru Economie şi Afaceri ale Departamentului de Stat. În străinătate, a îndeplinit multiple mandate în Japonia şi a lucrat la ambasadele SUA din Bonn, Seul şi Port of Spain.

 

(Sursă CV: Ambasada SUA la Bucureşti)

Domnule ambasador, din Strategia de Securitate Naţională a Federaţiei Ruse, valabilă până în 2020, se desprinde ideea că Forţele Armate ruse urmăresc întărirea capacităţilor militare în regiunea Mării Negre, pentru a se opune NATO. Ce are de făcut România pentru a ajuta NATO să asigure securitatea flancului sud-estic al Alianţei?

Statele Unite, România şi NATO sunt foarte îngrijorate de agresiunea Rusiei pe tot flancul estic al Alianţei, de ocuparea ilegală a Crimeii, de creşterea numărului de forţe ruseşti la graniţa vestică a ţării cu Europa, de militarizarea Crimeii şi de ameninţarea pe care o reprezintă pentru Alianţă. Acesta a fost principalul subiect al Summitului NATO din Ţara Galilor, din 2014, Summit la care s-au luat mai multe decizii pentru a consolida apărarea flancului estic al Alianţei, inclusiv a României.

Printre decizii s-a numărat creşterea cheltuielilor statelor membre ale Alianţei la 2% din PIB, iar România a luat iniţiativa de a înfiinţa două comandamente NATO, în România, pentru a sprijini consolidarea apărării de-a lungul flancului estic. SUA şi-au sporit bugetul pentru a susţine dezvoltarea de instalaţii militare şi de apărare în România şi am crescut foarte mult atât numărul militarilor prezenţi aici, cât şi numărul exerciţiilor desfăşurate împreună cu Forţele Armate Române. Toate acestea vor fi discutate la Summitul NATO de la Varşovia, din luna iulie, unde NATO va aduce laolaltă toţi liderii ţărilor membre. Toate aceste măsuri trebuie să continue.

În prezent, SUA îşi schimbă abordarea faţă de ameninţarea rusă. Înainte vorbeam despre a oferi asigurări ferme aliaţilor NATO de pe flancul estic, inclusiv României, acum vorbim despre luarea de măsuri menite să descurajeze actele de agresiune ale Rusiei.

 

În ce constau aceste măsuri de descurajare?

În consolidarea prezenţei noastre pe termen lung în România, dar şi în alte ţări de pe flancul estic. Când spun măsurile „noastre” de descurajare, mă refer la NATO. De exemplu, în ianuarie sau februarie, preşedintele Obama a anunţat o creştere de patru ori a cheltuielilor destinate pregătirii de intervenţie a Alianţei NATO, cu accent pe flancul estic.

 

„Este foarte important să se ia în discuție şi problema originii crizei”

Ceea ce trăiește Europa în ultimele luni – de la valurile masive și bruște de refugiați și răspândirea concomitentă, pe canale neoficiale, a informației panicarde că acesta este doar începutul exodului, la atentatele teroriste, la menținerea Europei într-o stare anxietate, de indignare clocotindă – vi se pare a fi întâmplare sau o strategie ce vizează întâi decredibilizarea instituțiilor care garantează proiectul euro-atlantic, șubrezirea lor, iar apoi destabilizarea și, finalmente, fragmentarea UE?

Cu siguranţă, a fost o provocare enormă pentru Uniunea Europeană şi, de fapt, pentru întreaga comunitate internaţională. Preşedintele Obama a convocat o reuniune la nivel înalt pe tema refugiaţilor şi migranţilor, la New York, în luna septembrie, în cadrul Adunării Generale a ONU.

De-a lungul timpului, SUA însele au primit mulţi refugiaţi. În ultimii 40 de ani, au acceptat 3.000.000 de refugiaţi, mulţi dintre ei, în urma conflictului din Vietnam, de acum 40 de ani. Cu toate acestea, şi SUA ştiu cât stres poate aduce un flux rapid de migranţi într-o societate. Încurajăm Europa să găsească soluţii adecvate la criza migranţilor şi refugiaţilor, inclusiv adoptând o abordare de integrare a lor în societatea europeană cât mai rapid cu putinţă.

În acelaşi timp, SUA consideră ca este foarte important să se ia în discuție şi problema originii crizei, în acest caz, în principal conflictul din Siria. Colaborăm cât de activ cu putinţă cu partenerii internaţionali pentru a găsi o soluţie.

 

Care apreciaţi că ar fi cea mai bună strategie pe care ar trebui să o adopte Europa?

Nu cred că avem un sfat specific pentru Europa. Aşa cum am menţionat şi mai devreme, încercarea de a-i integra pe migranţii sosiţi. Europa este cea care trebuie să decidă cum rezolvă această criză.

 

„În cadrul NATO, comandanţii apreciază extrem de mult contribuţia României”

Hans Klemm 3 Foto US Embassy BucharestPlanurile de acţiune ce decurg din Parteneriatul Strategic România – SUA sunt în grafic acum?

La ce măsuri vă referiţi?

 

Vă adresasem întrebarea după ce am citit în mass-media o informaţie care menționa că nu ar fi în grafic, fără însă a detalia problemele care ar fi în această privinţă.

Sunt surprins. Cu siguranţă, eu nu văd lucrurile aşa. Parteneriatul nostru strategic acoperă o gamă largă de domenii, inclusiv domeniul militar, de aceea nu-mi închipui cum am putea colabora mai bine atât bilateral, cât şi în cadrul NATO, pentru a spori apărarea Alianţei şi apărarea României de actele de agresiune venite din Est.

Parteneriatul are însă şi alte componente. Împreună cu Guvernul Cioloş am identificat un număr de sectoare în care putem colabora şi planifica. Avem un dialog foarte bun cu Guvernul în privinţa programului Visa Waiver. Nu este un dialog suficient de complet pentru că programul Visa Waver există încă în forma trecută şi actuală.

Din noiembrie 2015 am identificat două noi programe de colaborare: unul în domeniul securităţii cibernetice şi al doilea menit să asigure o mai bună colaborare în domeniul ştiinţei, al cercetării, al tehnologiei şi al culturii.

Aşadar, sunt puţin confuz cu privire la domeniile în care există probleme.

 

România are, de anul trecut, o nouă Strategie Naţională de Apărare, 2015 – 2020, redactată la un an de la anexarea Crimeii, momentul în care Rusia schimba practic vechea ordine europeană. Apreciaţi că această nouă Strategie este în măsură să ofere linii coerente de acţiune în raport cu noul context geostrategic?

În primul rând, considerăm binevenită iniţiativa preşedintelui Iohannis şi a Consiliului Suprem de Apărare a Ţării de a dezvolta o Strategie de Apărare Naţională nouă şi actualizată. Considerăm binevenită şi decizia Parlamentului de a aproba Strategia. Ministerul Apărării Naţionale ia măsurile necesare pentru elaborarea documentelor de planificare şi apoi, pentru implementarea sa. Din punctul meu de vedere, Strategia identifică ameninţările actuale cu care se confruntă România şi NATO, dar cred că are un rol importat şi în identificarea deficienţelor din sistemele de sănătate şi educaţional din România, deficienţe care trebuie corectate pentru a îmbunătăţi securitatea României.

 

Da, aceste aspecte au fost incluse şi în fosta Strategie Naţională de Apărare, redactatată în 2010, care însă nu a fost votată de Parlament. Aş fi dorit să ştiu dacă apreciaţi noua Strategie drept bună, având linii coerente de acţiune pe linie de securitate, în raporturile dintre NATO şi România.

Relaţia bilaterală România-SUA este foarte puternică în toate domeniile menţionate, dar în special în domeniile ce privesc securitatea şi apărarea, dar nu se limitează la securitatea militară şi coperarea în domeniul apărării. Avem o colaborare foarte solidă cu România pentru a sprijini eforturile sale de a-şi spori securitatea energetică şi pe cea a Europei prin diversificarea surselor şi a rutelor de tranzit a energiei. În prezent, facem eforturi să îmbunătăţim colaborarea în domeniul securităţii cibernetice. În cadrul NATO, comandanţii apreciază extrem de mult contribuţia României.

 

„Am văzut accentul pus pe statutul de membru NATO şi UE şi pe parteneriatul cu SUA”

Cu câteva luni înainte de numirea în funcţia de şef al SRI, Eduard Hellvig declara – scria presa – ca prioritate fundamentală a României „ancorarea mai pronunţată şi mai activă în ecuaţia securităţii euro-atlantice, pe axa Washington – Berlin – Bucureşti”. Ce înseamnă, în viziunea dumneavoastră, înlocuirea, în această axă, a Londrei – care apărea în axa pe care, în 2004, fostul preşedinte Traian Băsescu aşeza România – cu Berlinul?

Nu am văzut o înlocuire a Londrei cu Berlinul. Sunt în România ca ambasador de şase luni şi am constatat că Guvernul român încearcă să-şi consolideze relaţiile cu toate ţările membre UE, ceea ce este şi normal. În toate declaraţiile preşedintelui Iohannis şi în Strategia Naţională de Apărare se pune accent pe statutul de membru al României în NATO, UE şi pe Parteneriatul Strategic SUA-România.

 

Problema nu s-a pus – încă – oficial, de aceea nu aveaţi cum să auziţi această afirmaţie prin declaraţii oficiale. Vă întreb însă altfel: ce ar însemna această înlocuire a Londrei cu Berlinul, aspect anunţat, la un moment dat, ca „o prioritate fundamentală a României”?

Aş prefera să nu discut situaţii ipotetice. Am văzut accentul pus pe Alianţă, statutul de membru NATO şi UE şi pe parteneriatul bilateral cu SUA şi cred că este adecvat.

 

„Poate ar trebui să alocăm resurse suplimentare pentru a contracara propaganda anti-americană și anti-NATO”

Hans Klemm 2 Foto US Embassy BucharestUn pericol, care ameninţă să afecteze şi România, pe termen lung, este propaganda anti-occidentală, anti-americană, anti-NATO, dusă mediatic, pe reţelele de socializare. Privesc în urmă la ceea ce a însemnat Radio Europa Liberă şi vă întreb: se întrezăreşte un plan al SUA de a contracara mediatic această propagandă anti-occidentală?

Suntem îngrijoraţi de acest lucru. Considerăm că cea mai bună modalitate de a contracara propaganda este prezentarea adevărului. Cred că observaţia dumneavoastră este foarte bună, poate ar trebui să alocăm resurse suplimentare pentru a contracara acea propagandă cu adevărul. În trecut am avut Radio Europa Liberă şi alte instrumente. Este un subiect pe care Administraţia americană îl analizează în prezent, iar Congresul SUA a organizat chiar audieri publice pe această temă.

 

La ce concluzii a ajuns Congresul american în urma acestor audieri publice?

Nu s-a adoptat nici o lege în acest sens, dar cred că se ia în calcul creşterea resurselor disponibile pentru contracararea propagandei ruse în bugetele din anii viitori.

 

Dar s-a discutat şi despre un proiect mediatic transnaţional?

Nu cunosc detalii şi ce decizii s-au luat cu privire la folosirea resurselor suplimentare dacă există.

 

„E important ca principalele partide să ofere o viziune care să nu le permită extremiştilor să ajungă în prim-planul politic”

O altă ameninţare majoră la adresa României o reprezintă ascensiunea ideologiilor extremiste. Dovadă stau intrarea în cursa electorală a unor candidaţi ultranaţionalişti şi recenta întâlnire de la Sinaia a liderilor de extremă dreapta din Europa, care a avut ca scop şi punerea bazelor unui noi partid ultranaţionalist. Care sunt cele mai eficiente arme cu care se poate lupta împotriva expansiunii extremismului? E o luptă pe care românii o pot duce singuri?

Sunt de acord cu dumneavoastră, am văzut o creştere a numărului de partide populiste, dar şi a retoricii extremiste în multe ţări din Europa. Ceea ce este încurajator şi liniştitor este că nu am văzut acele voci în România. În schimb, după recenta vizită în Israel, preşedintele Iohannis a spus că România trebuie să devină un model pentru alte ţări din Europa în privinţa sprijinirii luptei împotriva antisemitismului.

 

Există deja în România partide extremiste, doar că nu sunt, încă, în mainstreamul politic.

Aşa cum aţi spus, important este că aceste mişcări nu sunt majoritare. În acest an electoral, pe măsură ce principalele partide îşi desfăşoară campania, cred că este important ca ele să ofere o viziune pozitivă, idei care să asigure un viitor pozitiv pentru România, pentru a nu permite acelor extremişti să ajungă în prim-planul politic.

 

„E foarte important un control eficient al serviciilor de către Parlament”

Sunt voci care acuză o putere prea mare putere dobândită de serviciile de informaţii, asupra cărora nu există control civil decât de jure. Cum se poate ajunge la un control civil eficient?

Cred că foarte important un control eficient al serviciilor de către Parlament, un control eficient al tuturor instituţiilor guvernamentale de către Parlament. Marţi (19 aprilie – n.r.) am avut o întâlnire la Parlament cu membrii Comisiei de Apărare şi mi s-a adresat aceeaşi întrebare. Le-am răspuns la fel cum vă răspund şi dumneavoastră: cred că ar fi adecvat ca Parlamentul României, în calitate de reprezentant al cetăţenilor, să analizeze situaţia şi să se asigure că au un control eficient asupra serviciilor de informaţii.

 

Conform legii, mecanisme de control există. Problema este că nu avem şi un control civil de facto, eficient asupra serviciilor. În Comisia de Control al SRI, de exemplu, sunt oameni care au legături directe sau indirecte cu structura pe care ar trebui să o controleze, ceea ce face imposibil un control real. Ce apreciaţi că este mai periculos – mai ales în actualul context geopolitic tensionat: servicii de informaţii (prea) puternice, scăpate de sub controlul civil, sau servicii de informaţii slabe?

Este o întrebare aflată în dezbatere nu doar în România, ci şi în SUA. După atacurile teroriste de la 11 Septembrie, SUA au luat măsuri pentru a creşte capacitatea de intervenţie a instituţiilor de aplicare a legii şi a serviciilor de informaţii, dar şi pentru a consolida legile care asigură o mai bună supraveghere a potenţialilor terorişti, ceea ce a generat o profundă îngrijorare din partea cetăţenilor că dreptul la confidenţialitate le este pus în pericol.

Vedem o dezbatere similară acum în Franţa, pe măsură ce ea încearcă să găsească un răspuns adecvat sau suficient de puternic la atentatele teroriste de pe teritoriul său, din 2015. Aşadar, în toate ţările trebuie să încercăm să găsim echilibrul potrivit între securitate, confidenţialitate şi alte drepturi prevăzute de Constituţie. Este nevoie să se găsească un echilibru între diverse tensiuni. România nu este singura ţară aflată în această situaţie.

 

„Prioritățile mele în România sunt promovarea securității, a democrației și a prosperității”

Hans KlemmCare sunt priorităţile SUA în România, în mandatul dumneavoastră?

Am trei priorităţi subsumate unui scop mai amplu: acela ca în calitate de partener şi aliat al SUA, România să devină o ţară prosperă, puternică şi democratică. Prima prioritate o reprezintă sunt promovarea securităţii. Aşadar, fac eforturi să promovez securitatea ţărilor noastre, atât în cadrul parteneriatului bilateral, cât şi în cadrul NATO.

A doua prioritatea este promovarea democraţiei şi a guvernării deschise. Şi România, şi SUA au îmbrăţişat democraţia şi valorile democratice, au înfiinţat instituţii democratice, însă acele instituţii sunt într-o continuă schimbare, iar SUA încearcă să sprijine consolidarea instituţiilor democratice ale României. În ultimii şapte ani, SUA şi România au avut o foarte bună colaborare în domeniul aplicării legii pentru a sprijini lupta României împotriva corupţiei. Este o luptă care trebuie să continue mulţi ani de acum înainte, iar SUA continuă să sprijine această luptă. SUA susţin, de asemenea, îmbrăţişarea de către România a valorilor democratice ale libertăţii presei, libertăţii religioase, respectării drepturilor minorităţilor şi promovării rolului femeilor în economie şi societate. Eu voi continua să promovez aceste valori..

Cea de-a treia prioritate este promovarea prosperităţii ţărilor noastre. Şi preşedintele Iohannis, şi prim-ministrul Cioloş mi-au cerut să dedic mai multă energie dimensiunii economice a parteneriatului nostru, să îmbunătăţesc schimburile comerciale de bunuri şi servicii dintre România şi SUA, să sporesc investiţiile americane în România şi pe cele româneşti în SUA. Însă în spiritul eforturilor celor două grupuri de lucru recent înfiinţate, încerc să găsesc modalităţi de îmbunătăţire a relaţiilor dintre instituţiile de învăţământ superior, colaborarea în domeniul cercetării şi tehnologiei, dar şi turismul. Cred că România are un potenţial extraordinar de a deveni o destinaţie pentru turiştii americani. În acelaşi timp, ne dorim ca românii să călătorească mai mult în SUA.

 

Foto: Ambasada SUA la Bucureşti.

 

Interviu publicat și în Puterea a Cincea.

 

Articol scris de

jurnalist TIMPOLIS