Acuzaţii de exploatare „în regim de groapă de gunoi” pentru deponeul de la Ghizela

Deponeu GhizelaExistând experienţa anterioară a gropii de gunoi de la Parţa, care devenise un coşmar pentru toate comunele învecinate, dar şi pentru şoferii care treceau prin zonă, noul concept de deponeu ecologic de la Ghizela presupunea o manipulare „curată” a deşeurilor, cu emisii de miros reduse şi fără dispersare de deşeuri. Unii consilieri judeţeni spun însă că exploatarea de la Ghizela începe să semene cu una a unei gropi de gunoi, şi solicită controale dese la acest obiectiv.

 

„Mai ales, vara mirosul este insuportabil”

Problema deponeului de la Ghizela a fost luată în discuţie la ultima şedinţă de plen a Consiliului Judeţean Timiş, atunci când s-au făcut interpelări în plen, solicitându-i-se conducerii administraţiei judeţene să ia măsuri. „Mai bine de un un am avut sesizări de la Primăriile din zonă, că este un miros insuportabil de la acest deponeu. A fost investiţia CJT, şi întreg Consiliul Judeţean am ieşit într-o zi acolo la deponeu, să vedem de ce se întâmplă acest lucru. Probabil într-o lună de zile după ce am sesizat noi s-au putut face nişte remedieri în localitatea respectivă şi nu am văzut prea multe lucruri, nefiind mari specialişti în această direcţie. Fiind şi investiţia noastră, chiar dacă nu noi direct exploatăm acest deponeu ecologic, ci printr-un operator, avem datoria să monitorizăm, ca şi Consiliu Judeţean, dacă acolo se întâmplă lucrurile aşa cum este prevăzut în proiect”, se menţiona în plen.

Există opinii conform cărora nu se exploatează în regim de deponeu ecologic, ci în regim de groapă de gunoi. „După câte am constatat şi după cum se spune de locuitorii din zonă, nu există personal suficient la acest deponeu sau cheltuielile cu utilajele sunt mici. Altfel, avem sesizări de la toate comunele din jur, că mai ales vara mirosul este insuportabil. Părerea mea este că nu se respectă tehnologia. În loc să se acopere parţial cu pământ celula respectivă, ei pun gunoiul pana la 15 m şi după ce se umple celula, abia atunci acoperă cu 2-3 m de pământ. Nu ştiu daca e aşa, dar aşa sunt informaţiile”, a precizat pe această temă consilierul judeţean liberal Liviu Borha, fost vicepreşedinte al CJ Timiş.

În urma acestor interpelări s-a convenit ca vicepreşedinte CJ Timiş, Traian Stancu, să monitorizeze direct exploatarea deponeului, şi să prezinte în acest sens un raport semestrial.

„Am avut multe sesizări din zonă, de la Primăria Balinţ, de exemplu, unde au existat plângeri legate de mirosul insuportabil. Anul trecut, în urma solicitărilor noastre, am făcut o vizită de lucru acolo cu Agenţia de Protecţie a Mediului şi cu toţi cei implicaţi, cu competenţe. De atunci nu s-a mai făcut absolut nimic. Cred că trebuie să se verifice dacă se respectă procedurile, dacă se acoperă deşeurile cu suficient pământ şi aşa mai departe. Să nu ne trezim că, din cauza unor neconformităţi, se pune în pericol întregul proiect cu finanţare europeană. Consiliul Judeţean a investit acolo peste 50 de milioane de euro, şi mi se pare normal să se monitorizeze investiţia, şi felul în care este administrată”, ne-a declarat Liviu Borha.

 

Sesizări şi anul trecut

Problema nu este nouă, şi anul trecut menţionându-se în plenul CJ Timiş că sunt sesizări legate de miros şi stolurile de ciori care se adună în zonă.

„E foartă proastă ideea pe care au avut-o, cine a avut-o, că nu se poate sta de miros, inclusiv vara. Şi iarna, nu neapărat vara. Şi avem plin de ciori pe câmp”, se menţiona într-una din sesizările transmise Primăriei Belinţ.

“Noi nici nu ar trebui să mai comentăm, pentru că a venit Garda de Mediu şi a spus că nu miroase. Dacă aşa au spus  ei, înseamnă că ştiu mai bine, că sunt specialişti. Noi am făcut şedinţă, interpelări pe această temă, şi de fiecare dată ni s-a spus că nu sunt întemeiate nemulţumirile, că, de fapt, la deponeul de la Ghizela e farmacie”, ne declara, ironic, primarul comunei Belinţ, Gheorghe Florin Laza.

Pe de altă parte, reprezentanţii operatorului actual al deponeului de la Ghizela, societatea timişoreană Retim, susţin că localnicii care fac plângeri legate de miros provin din localităţi situate la distanţe de cel puţin cinci – zece kilometri de deponeul de la Ghizela şi că, de la o asemenea depărtare, pot exista alte surse de poluare de acest gen. “Inclusiv reprezentanţii Gărzii de Mediu au făcut verificări la faţa locului şi au constatat că activitatea noastră se desfăşoară conform manualului de operare al depozitului”, precizau anul trecut reprezentanţii Retim. Acum Compartimentul de Comunicare ne-a precizat că va transmite un punct de vedere oficial pe această temă.

 

Compensaţii nelămurite

Ani de zile, proiectul de construire a unui deponeu, care să rezolve problema deşeurilor la nivel judeţean, a fost amânat, din cauza neînţelegerilor legate de locaţie, tocmai din cauza protestelor localnicilor din toate locaţiile vehiculate de-a lungul timpului, începând cu Covaci, unde Consiliul Judeţean are şi acum un teren care este viran.

Celebra groapă de gunoi de la Parţa, locul unde se adunau deşeurile Timişoarei, a trebuit să fie închisă până în 2008, conform cerinţelor UE. Opinia publică şi autorităţile locale au fost de acord cu închiderea gropii de la Parţa, însă rămânea problema amplasării viitorului deponeu. Pe rând, planurile legate de amplasarea acestei investiţii într-un sat sau o comună din apropierea Timişoarei au fost abandonate din cauza opoziţiei localnicilor. În zona Covaci, de exemplu, localnicii au ajuns cu protestele până la Parlamentul European, iar interesele legate de renunţarea la investiţie au fost imense, în primul rând din cauza dezvoltatorilor imobiliari, care achiziţio­naseră teren în zonă. Abia în 2006 s-a reuşit să se ajungă la un acord legat de construirea deponeului la Ghizela.

Cu toate acestea, în momentul în care s-a deci amplasarea în această zonă a acestui obiectiv, s-a stabilit o taxă de deponeu, ca un fel de compensaţie pentru Primăria Ghizela, pentru că a acceptat să-l găzduiască în comună. Nu a fost prevăzută însă niciun fel de compensaţie pentru celelalte comune. De fapt, şi taxa convenită cu Ghizela se consideră că reprezintă un factor neprevăzut în bugetul iniţial al proiectului, care ar putea pune în pericol întreaga finanţare de zeci de milioane de euro a Programului integrat de gestionare a deşeurilor în Timiş, din care face parte şi construcţia deponeului de la Ghizela. Şi aceasta pentru că respectiva taxă nu mai poate fi plătită după ultimele reglementări guvernamentale legate de finanţarea Primăriilor. Această taxă a fost iniţial de un milion de lei. Ulterior Primăria Ghizela a acceptat suma de 500.000 lei, ţinând cont că se foloseşte inclusiv drumul de acces.   

 

Un proiect uriaş

Deponeul de la Ghizela are o capacitate de depozitare de 350.000 de metri pătraţi, din care suprafaţa primei celule de depozitare a deşeurilor este de peste şapte hectare, având o capacitate de 623.000 de metri cubi. Durata perioadei de monitorizare post-închidere este de minimum 30 de ani.

Gunoiul se depozitează în 180 de containere dotate cu biofiltre, care se presupune că distrug microorganismele şi atenuează mirosul. Conform proiectului, faptul că deponeul este împrejmuit de o perdea forestieră ar trebui să împiedice, de asemenea, răspândirea mirosurilor neplăcute.

Deponeul a costat, cumulat, pe perioada 2009 – 2011, peste 95 de milioane de lei, bani plătiţi din bugetul judeţului Timiş şi, parţial, recuperaţi din fonduri europene.

Proiectul “Sistem integrat de management al deşeurilor în Timiş”, din care face parte şi realizarea Deponeului de la Ghizela, are o valoare totală de 40.996.537 de euro, fără TVA, din care finanţarea nerambursabilă, din Fondul European de Dezvoltare Regională, este de 28.209.385 de euro. Prin acest proiect s-a dorit implementarea colectării selective la nivelul întregului judeţ.

Operatorului deponeului i s-au specificat de la început nişte condiţii foarte clare: compostarea a minimum 1.780 de tone pe an de deşeuri verzi, producerea şi comercializarea a minimum 785 de tone pe an de com­post, sortarea a minimum 16.100 de tone pe an de deşeuri reciclabile colectate separat, obţinerea şi valorificarea a minimum 10.400 de tone pe an de materiale reciclabile, tratarea a minimum 77.000 de tone pe an de deşeuri şi eliminarea a minimum 129.000 de tone de deşeuri periculoase pe an.  Suprafaţa totală a incintei deponeului deservită de operator este de  58,9 hectare, cu o zonă de depozitare de 35,14 hectare şi cu o zonă tehnică de 23,76 hectare (zone de cântărire intrare/ieşire a autocamioanelor, compostare a deşeurilor, maturare a materialului de acoperire, clădiri administrative). Practic, deponeul trebuie să deservească tot judeţul, adică 700.000 de locuitori, Timişul fiind împărţit în cinci zone : Timişoara, Jimbolia, Deta, Făget şi Ghizela. Materialele urmează a fi aduse la deponeu din staţiile de trans­fer aferente fiecărei zone. Deponeul va trebui să rezolve problema de­pozitării pentru tot judeţul, pentru că normele europene au dus, pe rând, la închiderea depozitelor de gunoi orăşeneşti neconforme, precum şi a celor 224 de gropi de gunoi din mediul rural.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, bogdan.piticariu@timpolis.ro