Drogurile sintetice noi, cu precădere etnobotanicele, dau de furcă nu doar autorităţilor române, ci şi celor europene. Comisia Europeană a constatat că, deşi în majoritatea statelor europene magazinele de etnobotanice au fost închise, comerţul s-a mutat în spaţiul virtual.
Un drog nou inventat în fiecare săptămână
Conform ultimelor monitorizări ale Comisiei Europene, noile droguri din categoria substanţelor psihoactive sunt comercializate pe scară largă pe internet. Potrivit rapoartelor de specialitate, la nivel european, numai în 2012 au fost identificate pe internet aproape 700 de magazine cu droguri legale. Din cauza dezvoltării foarte rapide a pieţei drogurilor, Comisia Europeană a ajuns la concluzia ca este necesară adaptarea sistemului de combatere a utilizării lor, fără însă, a pune în pericol diferitele întrebuinţări legitime industriale şi comerciale ale acestora. Având în vedere că numărul substanţelor psihoactive noi detectate în U.E. s-a triplat între 2009 şi 2012 şi că până în prezent s-a raportat mai mult de o substanţă nouă pe săptămână, Comisia Europeană susţine că este necesar ca răspunsul Europei să fie mai ferm şi decisiv. Sistemul actual, înfiinţat în 2005, pentru detectarea şi interzicerea acestor noi droguri, nu mai este adaptat scopului pentru care a fost conceput, susţin mai mulţi comisari europeni.
În actualul sistem este nevoie de doi ani pentru a aplica măsurile restrictive în cazul unei singure substanţe şi nu se poate tine pasul cu ritmul tot mai accelerat în care apar noi substanţe. De aceea, Observatorul European pentru Droguri şi Toxicomanie şi Europol au transmis mai multe avertismente către Comisia Europeană pentru consolidarea mecanismului de rezolvare a acestor probleme. Propunerea C.E. include scurtarea perioadei de interzicere a unei substanţe nou apărute (la zece luni faţă de doi ani în prezent), până la retragerea imediată a substanţelor, în cazurile grave. Prin noul sistem, C.E. va avea posibilitatea să răspundă proporţional cu gravitatea fiecărei situaţii, ceea ce până acum nu era posibil, având la dispoziţie doar opţiunile de eliminare totală de pe piaţă sau de a nu întreprinde nicio acţiune.
Conform ultimului Raport naţional privind situaţia drogurilor în România publicat de Agenţia Naţională Antidrog, pentru toate tipurile de droguri ilicite, România se situează sub valorile medii europene. Rezultatele studiului plasează România între ultimele zece state europene, ca nivel al prevalenţei consumului oricărui tip de drog ilicit cel puţin o dată în viaţă în rândul elevilor de 16 ani, situându-se cu opt procente sub media europeană înregistrată (18%).
Luptă inegală cu vânzătorii de etnobotanice
Guvernul României anunţa în luna iunie că lista substanţelor şi plantelor etnobotanice asimilate drogurilor va fi completată prin ordonanţă de urgenţă, iar persoanele care deţin cu orice titlu substanţe din categoria celor noi restricţionate vor fi obligate să le predea Poliţiei în cel mult zece zile de la data intrării în vigoare a actului normativ.
În urmă cu trei ani, Guvernul a adoptat o măsură similară, combinată cu acţiuni de control la care au participat şi Serviciile Antidrog, Garda Financiară şi Autoritatea Naţională a Vămilor, interzicând comercializarea a 36 de substanţe şi plante etnobotanice, dar fără un efect vizibil deoarece vânzătorii s-au adaptat rapid şi au modificat formula chimică a produsului vândut, ieşind astfel de sub incidenţa legii.
Executivul admite că măsurile nu au avut efect, dar arată că introducerea sub control a unor noi substanţe în mod individual este singura metodă viabilă care poate fi utilizată, având în vedere “capabilităţile funcţionale existente la momentul de faţă” ale autorităţilor din România. “În pofida eforturilor autorităţilor Statului de a reduce fenomenul traficului şi consumului de substanţe noi cu proprietăţi psihoactive, se constată în continuare proliferarea acestuia, precum şi creşterea numărului şi a frecvenţei cu care aceste substanţe ajung, în diferite moduri, să fie consumate în România. S-a constatat că substanţele au fost înlocuite foarte repede prin schimbarea formulei chimice a acestora, iar efectul scontat – referitor la diminuarea fenomenului – nu a fost obţinut”, mai spun reprezentanţii Guvernului.
Potrivit monitorizărilor făcute în vestul ţării, există o preferinţă în ceea ce priveşte consumul, mai ales în rândul tinerilor, pentru substanţele etnobotanice, şi, după ce magazinele de etnobotanice din Timişoara s-au desfiinţat, comerţul cu acest tip de etnobotanice s-a mutat online.
Şeful Centrului Regional de Prevenire, Evaluare şi Consiliere Antidrog Timişoara, comisarul-şef Mihaela Tomiţă, confirmă că comerţul cu asemenea substanţe s-a mutat pe internet, unde s-a dezvoltat o adevărată piaţă neagră. “Pe de altă parte, din informaţiile noastre, în cazul Timişoarei se constată o scădere a amplitudinii consumului de etnobotanice. Sperăm ca aceste informaţii să fie confirmate şi de rapoartele anuale”, mai spune Mihaela Tomiţă.
Ultimele comentarii