221.000 de concedii medicale în Timiş, într-un an

Certificat medicalUn procent tot mai mare din fondurile asigurărilor de sănătate este alocat pentru plata concediilor medicale, al căror număr creşte aproape exponenţial de la an la an. Timişul se înscrie în această tendinţă, ajungând anul trecut la peste 221.000 de concedii medicale plătite.

 

Timişul – locul 3 în „topul concediilor medicale”

Pe lângă prescripţiile nejustficate de materiale şi medicamente mult mai scumpe decât echivalentele lor normale, la fel de eficiente, se pare că o parte tot mai mare a fondurilor şi aşa rarefiate ale Sănătăţii se duce pe plata unui număr tot mai mare de concedii medicale.

Conform statisticilor legate de numărul concediilor medicale, starea de sănătate a populaţiei pare că se degradează vizibil de la an la an. Astfel, în 2011 s-au plătit 2.907.587 de concedii medicale, în 2012 au fost 3.137,297 de concedii medicale plătite, în 2013 s-a ajuns la 3.794.473 de concedii medicale plătite, în 2014 deja erau 4.513.783 de astfel de concedii, în timp ce anul trecut s-a ajuns la 4.925.903 concedii medicale. Anul acesta există şanse mari ca numărul acestui tip de concediu să treacă de cinci milioane şi, în acelaşi ritm, cumva se va asuma faptul că fiecare persoană activă din România are dreptul pe an, pe lângă concediul de odihnă, şi cel puţin la un concediu medical. Rezultatele acestei creşteri se văd direct în proporţia sumelor alocat. Dacă în 2013 5% din Fondul Naţional Unic de Asigurări de Sănătate se cheltuia pe plata concediilor medicale, anul trecut procentul a ajuns la 6,30%.

În ceea ce priveşte clasamentul pe judeţe, Timişul a ajuns în momentul de faţă să ocupe locul trei pe ţară cu numărul cel mai mare de concedii medicale acordate anual, după Bucureşti şi Cluj. Şi la nivelul judeţului rata îmbolnăvirilor care necesită întreruperea activităţii profesionale şi „repaus total” a crescut vertiginos în ultimii ani, lucru care arată că mediul de lucru şi de trai în judeţ s-a degradat vizibil, şi a devenit mai nociv pentru sănătatea oamenilor, situaţie care ar trebui să preocupe medicii, politicienii şi administraţia, ori aceste cifre în creştere ascund şi altceva, lucru care ar trebui să preocupe inspectorii Casei Judeţene de Asigurări de Sănătate sau inspectorii Inspectoratului Teritorial de Muncă.

Cifrele vorbesc de la sine: în 201,3 în Timiş s-au acordat 166.422 de concedii medicale. În 2014 numărul beneficiarilor timişeni de concedii medicale a ajuns la 191.567. Iar anul trecut, în judeţ s-au acordat şi plătit 221.937 de concedii medicale, ceea ce depăşeşte cu mult forţa activă de muncă din judeţ. Populaţia activă în Timiş este de 190.000 de persoane. Cifrele sunt de natură să indice faptul că în Timiş sunt condiţii groaznice de trai şi muncă, şi toată populaţia activa ajunge să sufere de afecţiuni incompatibile cu munca, timp de câteva săptămâni pe an.

Lucru care nu se potriveşte cu starea generală de sănătate a populaţiei, aşa cum a reieşit ea din indicativele şi sondajele făcute, pe bani publici, de Ministerul Sănătăţii.

„Noi am mai avut întrevederi cu angajatorii din judeţ, şi recomandarea noastră a fost ca, atâta timp cât pot fi dovedite în mod legal, cu documentaţie acceptabilă, aceste concedii medicale să fie acordate şi plătite. Sunt angajatori care manifestă un anumit grad de reticenţă, întrucât banii aferenţi acestor concedii de medicale se primesc cu întârzieri mari de la Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate”, spune  Pavel Kasai, inspectorul-şef al Inspectoratului Teritorial de Muncă Timiş.

 

De un an lipseşte controlul efectiv

Până anul trecut exista posibilitatea, cel puţin teoretică şi legală ca angajaţii în cazul cărora exista suspiciuni cu privire la justeţea acordării concediilor medicale să fie verificaţi la domiciliu. Anul trecut, însă, Parlamentul a lucrat foarte eficient pe acest segment, reuşind ca, prin Legea 183/2015, să elimine, începând cu 10 iulie 2015, posibilitatea verificării unui angajat de către o comisie instituită de angajator în cazul unei suspiciuni cu privire la efectuarea concediului de incapacitate temporară de muncă.

Până anul trecut acest control putea fi executat prin intermediul unei comisii de verificare ce se prezenta la domiciliul angajatului în cauza, între orele 8-11, 12-17 şi 18-20. În urma refuzului de a fi controlat sau constatării că acesta abuzează de acordarea concediului, angajatul putea pierde indemnizaţia de incapacitate temporară de muncă.  

Eliminarea comisiilor de verificare a concediilor medicale a fost justificată prin argumentul că reglementarea “este excesivă şi, în practică, s-a constatat ca absenţa de la domiciliu a persoanei beneficiare de concediu medical nu reprezintă un motiv de suspendare a drepturilor”.

Treptat, în ultimii ani, Casa Judeţeană de Asigurări de Sănătate a mai derulat verificări ale justeţii acordării concediilor medicale. La o acţiune de control de acest gen, din 2011, derulată pe parcursul câtorva săptămâni, s-au descoperit nereguli legate de eliberarea de certificate medicale necesare pentru acordarea concediului medical la peste 60% din medicii de familie verificaţi, care au fost sancţionaţi pentru eliberarea de certificate medicale fără respectarea prevederilor legale.

Medicii de familie care au fost sancţionaţi de CJAS Timiş pentru că au eliberat certificate medicale fără adeverinţă de la angajator se arătau atunci nemulţumiţi atât de pedepse, cât şi de cuantumul sancţiunilor.

Asociaţia Medicilor de Familie Timiş susţinea cu această ocazie că nu medicii au fost vinovaţi de lipsa adeverinţelor de la angajatori, şi că, în condiţiile în care controale vor continua cu aplicarea acelor amenzi, în cuantum de 5.000 de lei, având la bază doar absenţa acestui act care atestă numărul de zile de concediu medical al salariatului, se va denunţa unilateral convenţia încheiată cu CJAS Timiş.

De asemenea, medicii de familie timişeni susţineau că nu este permis ca lipsa acestei adeverinţe să stea la baza aplicării unor amenzi foarte mari, cu atât mai mult cu cât vina nu-i aparţine medicului, ci angajatorului sau pacientului care, fiind bolnav, nu se poate deplasa în timp util pentru a prezenta adeverinţa.

La timpul instituirii acestor controale, eliminate anul trecut, un consilier din Ministerul Sănătăţii dădea exemplul unui bolnav şi a istoricului afecţiunilor acestuia pe parcursul a patru luni: acesta a avut un concediu iniţial între 11-20 noiembrie pentru bronşită, apoi 23-30 noiembrie pentru hipertensiune, din 3 decembrie până în 15 decembrie tot pentru hipertensiune, apoi din 16 decembrie până în 31 ianuarie pentru întindere de ligamente apoi 1-2 februarie tulburare afectivă, iar din 3 februarie până în 28 februarie pentru un episod depresiv, certificatele fiind eliberate de diverşi specialişti.

Cu siguranţă acest gen de situaţii nu au dispărut, deşi acum sunt imposibil de combătut prin controale.

 

Prevederi legislative şi mai permisive

Pe plan naţional, cadrul legal care a redus drastic, începând de anul trecut, posibilitatea controlării justeţii acordării concediului medical, a devenit şi mai relaxat în cazul angajaţilor bugetari. Astfel, Guvernul a decis în acest an că salariaţii din administraţia publică, din regiile autonome şi din unităţile bugetare aflaţi în situaţia în care au lipsit de la serviciu un întreg an calendaristic, fiind în concedii medicale sau în concedii fără plată, vor putea beneficia de concediul de odihnă anual. „În cazul în care perioadele de concedii medicale şi de concedii fără plată au fost de 12 luni sau mai mari şi s-au întins pe doi sau mai mulţi calendaristici consecutivi, salariaţii au dreptul la un singur concediu de odihnă acordat în anul reînceperii activităţii, în măsura în care nu a fost efectuat în anul în care au lipsit de la serviciu”, precizau reprezentanţii Guvernului.

Totodată,  potrivit acestora, durata concediului de odihnă anual nu va mai fi condiţionată de durata concediilor medicale sau fără plată, iar România se conformează şi pune în aplicare în acest fel Directiva CE privind anumite aspecte ale organizării timpului de lucru.

Articol scris de

Jurnalist Timpolis, sorin.olaru@timpolis.ro